Page 15 - 1905-06
P. 15
Nrul 6, 1905 LUCEAFĂRUL 139
olaltă. Pentru ce să nu poată scrie şi doi Cine are coşul pieptului mii de întrebări: De ce e
autori asupra aceleiaşi teme, cu o formă tot ridicat şi aşa de plin, azi aşa de roşie?
umerii rotunzi, lăsaţi pu
atît de similară ? Un autor român şi unul ungur, ţin în jos, e uşor să se Divat Szalon pag. 22.
Cine are coşul pieptului
de pildă? decolteze. ibid. aşa de ridicat, şi se poate
Nu, aceasta nu o discută nimeni. lăuda cu umeri albi şi ro
Pot ajunge la acelaşi subiect autori diverşi; tunzi ca ai tăi, şi-I poate
chiar o idee străină poate fi prelucrată neasă- arăta. Ibid.
mănat mal bine de un altul. Rămîne întipărită Ii oferiră apă de Colonia, II oferiră beuturi reco-
în mintea autorului, intră în sîngele lui şi cînd pudră şi ridicară şuviţa de ritoare, eau de cologne şi
reapare în formă artistică, poartă timbrul in păr răsleţ de pe gîtul ei ridicară şuviţele de păr
dividual al gîndiril lui, încît nici el nu mal alb ca crinul. ibid. răsleţ de pe gîtul ei.
ştie, dacă ideea e împrumutată, cum este «La Te-ai ascuns?.. De ce? pag. 23.
steaua» lui Eminescu. Poţi să faci fericirea unui Apoi te-al ascuns? De ce?
om, — nevinovată... De
Poţi să-mi dai o plăcere
La urma urmei, toate au mal fost odată, ce să nu-nd dai braţul? mare, dar nevinovată. în
vorba înţeleptului Ben Akiba. pag. 54. tinde-mi numai braţul.
Toate aceste, nu implică culpabilitatea pla Mina se uită cu grijă ibid.
Bărbatul
împrejur...
Eva se uită cu grijă îm
ei
giatului. trecea pe lîngă ea cu o prejur. Vedea pe bărbatul
Cînd însă un autor ia fraze întregi, pagini damă blondă, o frumseţe săâ trecînd pe lingă ea,
chiar, din o lucrare străină fără indicarea iz rece. pag. 55. cu o damă blondă Înaltă,
Par’că i-ar fi cetit o
vorului, şi le publică supt numele lui, atunci evanghelie noauă, necu o frumseţe rece. ibid.
... ca şi cînd ar auzi
credem că avem a face cu un plagiat. noscută. ibid. vorbele unei evanghelii
O doamnă a avut amabilitatea a-ml atrage noauă, pînă acum necu
atenţia asupra acestei asămânărî, căci subsem noscute. ibid.
natul nu ceteşte de altcum revistele de mode,
lucru care nu cade în competinţa bărbaţilor şi Dar ştii ce are să se Dar ştii ce are să se în-
care nu ne poate interesa decît cel mult din întimpledacă nu mă asculţi? tîmple, dacă nu mă as
punct de vedere — financiar. Vei muri într’o zi înecată culţi, Evă? Vei muri de
EI bine, în numărul cel mal recent (15 Fe de bătăile inimel, arsă în focul inimei tale. Şi băr
bruarie, nou) al revistei bilunare «Divat Szalon» dogoarea focului nepotolit. batul tău — el va da din
umeri.
ibid.
Şi el va da din umeri.
din Budapesta, la pag. 22 se tipăreşte o schiţă pag. 57. coloana II.
scrisă de: Rosenthalne Weiss Margit, asupra La mine acasă, şopti el. La mine acasă, în odăiţa
paternităţii căreia cetitorii noştri îşi vor putea In odăiţa mea, unde n’am mea, a cărei mobile vor
face idee, îndată ce o vom pune pe doauă avut pînă acum tovarăşă besc toate despre tine,
decît visurile mele.
unde n’am avut pînă acum
coloane, alăturea de schiţa doamnei Hodoş. pag. 58. tovarăşe, decît visurile mele
Binenţeles, eu citisem volumul doamnei Hodoş De cum s’a sculat, n’a aprinse. ibid.
cu doauă săptâmînl înainte de apariţia numă avut altă grijă. Cum să se De cum s’a sculat, n’are
rului revistei din chestie, abstracţie făcînd dela îmbrace? Va pune un văl altă grije: cum să se îm
brace? In orice caz, va pune
des, ca nimeni să n’o re
faptul, că nuvelele doamnei Hodoş apăruseră cunoască pe stradă. Emo văl des, ca să nu o recunoa
aproape toate (dacă nu toate!) in «Sâmănăto- ţiile balului eraţi uitate, scă. Emoţiile balului erau
rul» şi în alte reviste din Român a. veneau acum altele, mal uitate. O aşteptau altele
Schiţa din chestie e «Ultimul bal», pe un puternice. Bărbatul plecase mai puternice. Bărbatul
la slujbă, copilul adormise
plecase deja. opilul doar
gureşte «Az utolsb băl». O femeie tînârâ, ro în leagăn, slujnica curăţia me, slujnica curăţeşte. A
mâneşte o chiamă Mina, ungureşte £va, în prin casă. Oara sosise. sosit, Evă, oara ta!
virtejul unul vals îşi uită de demnitatea el de pag. 59. ibid.
nevastă şi de mamă şi promite unul tînăr un
rendez-vous. Cînd pleacă a doaua zi, întilneşte Se vede omul cult, um Ce om cult şi umblat în
pe drum un copilaş, care zgribura de frig, plin- blat în lume. Bărbatul ei, lume — în vreme ce băr-
gînd după mamă-sa, strigind-o: mamă, mamă! lemn. pag. 59. batu-mefi, lemn. ibid.
A durmit tun pînă la
Se reculege, îşi aduce aminte de micuţul din noauă şi acum a plecat. A durmit pînă la noauă,
leagăn, se întoarce acasă, înghenuncheazâ Înaintea La ainiaz o să vină, o să-I ca o marmotă. (De ce nu:
leagănului, spunînd că n’are să mal meargă ceară de mîncare, apoi va tun? Red. «L.») La amiaz
la bal nici odată. sta la cafenea pînă seara. o să vină, o să-I ceară de
In ziua următoare iarăş mîncare. După amiază va
Să vedem: la fel. ibid, sta în cafenea, şi asta
Nu, nu mai putea su merge aşa la fel, neîntre
Constanţa Hodoş. Rosenihaln£Weis Margit. porta viaţa asta. . Onoare, rupt. ibid.
Fugi în camera de toa Se refugiă în camera de virtute femeiască... zdrenţe Nu, aşa nu mai putea
letă ca să se ascunză de toaletă dinaintea privirilor vechi de călcat în picioare. merge. M’am săturat. Ce
ochii curioşilor, cari o în curioase ale prietenelor. Cine le mai recunoaşte, mi-a fost viaţa de plnă
trebau mereu: de ce eşti Dar şi aici o urmăresc. O cine le răsplăteşte? acum ? Onoare, virtute
;.şa roşie? pag. 53. înconjoară piictisînd-o cu pag. 60. femeiască şi resignare. In
