Page 12 - 1906-06
P. 12
132 LUCEAFĂRUL Nrul 6, 1906.
Avrămuţ: A bună seamă! Principele vrea Al II-lea: Eu m’aş fi dus pe diseară acasă.
să isprăviască iute, că oastea lui s’a pornit spre I-ul: Oare unde s’a fi dus căpitanul?
Oradea-mare. Al II-lea: Să vede că se gată de lucru.
Pintea: Bine! Porniţi dară, că peste-un ceas I-ul: Aşa se vede! Ar şi fi vremea că m’am
se face seară. urît cu lenevitul...
Avrămuţ: Pornim ! Să trăieşti, căpitane ! (iese Al II-lea : De ne-ar cădea în brîncî Baia-mare,
şi pleacă în dreapta, urmat de loniţă). să avem unde să iernăm!
Ion iţă (ieşind): Vii singur, căpitane? I-ul: N’ar fi rău! (auzind paşi) Auzi! Cine
Pintea: Singur! — Băgaţi de seamă, că-i vine?
rău drumul. Al II-lea: Căpitanul Udrea!
loniţă: Să trăieşti, căpitane!
Pintea: Cale bună! Scena a XV-a.
Aceiaşi, Udrea.
Scena a XlI-a
Pintea, straja. Udrea (intrînd): Bun lucru, ficiori!
Amîndoî: Să trăieşti, căpitane Udrea!
Pintea (ieşind din cort, cătră strajă): Suflă
în corn, să vie căpitanii! Udrea: Ce faceţi?
I-ul: Curăţim hamurile.
Straja: La poruncă! (suflă de trei ori). Udrea: Căpitanul s’a dus?
Pintea: Du-te şi spune să pună şeaua pe
calul meu! Al II-lea: Se vede că are vre-un lucru mare!
Udrea: S’o fi dus la drăguţe, că nu se mai
Straja: Mă duc, căpitane! (iese prin fund, satură...
dă porunca şi se întoarce)
I-ul: E om tînăr, doară!
Scena a XlII-a. Udrea: Atunci să stea acasă şi să nu se coco
Aceiaş, Toader Crăciun. ţeze de căpitan!
Al II-lea: Te-aî sfădit cu el, căpitane Udrea?
Pintea (către T. Crăciun): Aron n’a venit
încă? Udrea: l-am spus să fie mai cu minte! S’a
Crăciun: încă nu! (pornesc spre cortul lui apucat de ce nu-î dă mîna să facă. De nu eram
Pintea). eu, v’ar fi băgat într’o cursă, de nici unul din
Pintea: Să grijeşti de tabără în noaptea asta! voi nu mai vedea iarbă verde.
Eti mă duc! I-ul: Ce spui?
Crăciun: Cînd ? Acu? Vine furtuna!... Udrea: Din pricina asta eu mă duc din ta
Pintea: N’am ce face! Merg să mă întîlnesc bără. Bine aţi face, de v’aţi vedea şi voi de
cu Răkoczi, pe la miezul nopţii. drum.
Crăciun: De ce nu vine aci? Al Il-lea: Ne-om mai socoti, căpitane Udreo!
Pintea: Nu poate! Cătanele împărăteşti um (cătră I-ul) Eşti gata? (se ridică).
blă să-l prindă. I-u 1! Gata! (se ridică).
Crăciun: Şi cînd te întorci? Al K-lea: Mergem dară! (cătră Udrea) Să
Pintea (intrînd în cort): Spre ziuă ! (îşi pune trăieşti, căpitane Udreo! (Pleacă amîndoî).
spada şi securea; îşi ia mantaua pe umăr şi Udrea: Dumnezeu să vă păzească!
puşca. Apoi îşi cercetează pistoalele. In răstimp). Scena a XVI-a.
Crăciun: Udrea plecat-a? Udrea singur. (Din depărtare se aud tot mal des tunetele.
Pintea: Nu ştiu! De nu s’a dus, spune-î că
pe cînd mă întorc, să nu-1 aflu aci! Udrea (zîmbind cu mulţumire): Aşteaptă
Crăciun: Singur te duci? numai, Pinteo, că-ţî pun eu usturoi în zamă !
Pintea (ieşind din cort): loniţă s’a dus să-i Indemne-te numai dracul să te apropii de Baia-
călăuzească. mare! (gîndit) Dar oare unde s’a dus în cap
Straja: Calu-i gata, căpitane! de noapte? Nu cred că n’are ceva în gînd. (agi
Pintea (dînd mîna cu T. Crăciun): Rămîi cu tat) Te-aî pus cu Udrea, Pinteo? Udrea-ţi va
bine, căpitane! Poartă de grije să nu se întîmple pune capul! (priveşte deodată în stînga) Chiar
ceva! vine! Chiar bine că vii lleană! Chiar bine! —
Crăciun: Fii liniştit! Să umbli norocos! Să vedem ce vrea? (se retrage în dreapta).
(Pintea iasă prin fund, T. Crăciun prin stînga).
Scena a XVII-a.
Scena a XlV-a. Ileana, straja.
Doi puşcaşi, (aduc nişte hamuri, se aşează pe scenă şi Ileana (intrînd, cătră strajă): Aci-i căpitanul?
ncep să le lustruiască. Din depărtare se aud tunete surde). Straja: Ba nu! S’a dus ca de-o jumătate
I-ul: Sileşte, Găvrilă, că ne apucă ploaia! de ceas!
