Page 15 - 1908-07

Nrul 7„ 1908. LUCEAFĂRUL 155
construcţia; din totul se desprinde ideea puterii linişte poate chiar un punct de întrebare, pentru
şi armoniei. Totuş simţământul ce-1 ai este grav. un artist şi un specialist pătruns de mărimea şi
Decoraţia e foarte bogată; dar lumina unică ce însemnătatea lucrării, e o răpire, o cufundare
vine din' creştetul clădirii cade dela o mare în extaz.
înălţime, măreşte umbrele ciubucelor şi capite­ Cupole, bolţi s’au mai zidit ele şi mai înainte
lurilor şi aruncă o tristeţă asupra întregului cu în alte părţi; cel puţin principiul lor eră cunoscut
prisosul clar­ în Orient. îl
obscurului. cunoscuseră
Fără să-ţi dai şi-l aplicaseră
seamă eşti sur­ şi Grecii in
prins văzând epoca elenis­
un spaţiu atât tică; dar nicăiri
de mare într’o nu ne întim-
lumină răs­ pină în pro­
frântă. Nu ai porţia, solidi­
ştî spune dacă tatea şi splen­
zidirea e ridi­ doarea celei de
cată, sau că te faţă. Vrednice
găseşti într’un concurente ale
loc adânc. Im­ ei sunt câteva
presia e miste­ cupole creştine
rioasă. Crezi că (Sf. Sofia, S.
te afli mai mult Petru, domul
într’o tainiţă din Florenţa);
decât într’un dar ele, pe
sanctuar«. S’ar lângă că sunt
putea zice că făcute cu mult
prin frumseţa mai târziu şi,
şi taina aceasta cel puţin în
dinăuntru Pan­ parte, după
teonul e o in­ mustra ace­
troducere la steia, nu pot
bisericile cre­ nici decum să
ştine, al căror mieşureze
exterior adese­ adâncimea im­
ori sărăcăcios presiei ce o
sau greoi u şi produce acea­
masive un con­ stă boltă. Ştim
trast izbitor că arhitectul,
faţă de ceeace Teatrul lui Marcellus. nemuritor al
desfăşoară nă- Sf. Petru visă
untrul lor. Nu înzădar domul a fost preferit de sa vadă Panteonul pus deasupra acestei bazilici
arhitecţii creştini; misticizmul şi sublimul cre- in formă de cupolă, şi visul lui s’a izbândit. Nu
dinţii noi găsiâ în el cea mai adequată expresie. e numai atât ceeace s’a născut din această mamă-
Dar mai presus de toate ne impresionează boltă. Mai toate domurile apusene se datoresc,
concepţia şi executarea acestei bolţi uriaşe; direct sau indirect, modelului clasic. înrâurirea
aceasta-i înfăptuirea uneia din cele mai îndrăz­ acestuia în arhitectură a fost deci imensă. Ză-
neţe idei arhitectonice. Ceeace pentru un profan darnic caută unii a-i micşora însemnătatea ori­
caro nu-şi dă seamă nici de măsura încăperii, ginalităţii punând-o în legătură cu presupuse
nici de greutăţile tehnice ar fi un minut de ne­ clădiri analoage elenistice. Ea este o capodoperă