Page 13 - 1908-07

Nrul 7, 1908. LUCEAFĂRUL 153

după o fotografie, ne încredinţează lesne despre acelor ce văd în portic singura parte rămasă
aceasta. Oricine vede că templul e întocmit din din clădirea lui Agripa, iar în rotondă şi ve­
două corpuri deosebite ca formă şi material: stibul o restaurare din vremea lui Adrian, în
din rotonda boltită, templul propriu zis, făcută ciuda unui arhitect de seamă ca Adler, care nu
din zidărie de că­ vrea să creadă
rămidă, şi din por­ acest din urmă
ticul cel de mar­ lucru »nici chiar
mură şi granit dacă l-ar dovedi
dela intrare. Felul o mie de cără­
nesimetric şi prea mizi*.
puţin organic cum Dupăo inscrip­
se leagă între sine ţie mai măruntă
aceste două părţi şi lungă ce se ce­
ale clădirii prin- teşte dedesuptul
tr’un corp mij­ celei amintite mai
lociu, vestibulul, sus, aflăm că tem­
a cărui faţă pro­ plul a mai fost
prie răsare dea­ preînoit de eătră
supra faţadei por­ Septimiu Sever şi
ticului, arată in Caracala (vetus-
chipul cel mai tate corruptum
vădit că ele nu cum omni cultu
aparţin aoeluiaş restituerunt'. Dar
plan şi aceluiaş aceste restaurări
timp. îndoiala vor ti fost unele
aceasta tehnică a îmbunătăţiri sau
găsit un puternic meremetnri cari
razim în dovada dădeau împăraţi­
ce a dat-o cerce­ lor dreptul de afi­
tarea unui număr şare a numelui
de cărămizi din lor, cum aceasta
masivul zidului pe s’a întâmplat a-
care stă întipărită deseori şi sub
marca epocii lui papi. Amian îl
Adrian. Apoi un socotea încă pe
ultim argument timpul lui Con­
împotriva părerii stantin cel mare,
tradiţionale, mai ca nuia din mi­
e şi faptul că bol­ nunile Romei«.
ţile în stil mare Astfel a fost şi
încep a se face astfel a rămas
abia pe timpul până astăzi, mul­
lui Adrian, câtă ţumită prefacerii
vreme sub August Ara Pacis. Pregătire de jertfă. Fragment (Museo delle Terme). lui în biserica
ele nu se pome­ Sancta Maria ad
nesc nicăiri. De altfel nici nu-i de mirat că Martyres*) (S. Maria Rotonda, cum i se zice
Panteonul ar fi o lucrare de mai târziu, dacă
*) Aceasta s’a săvârşit de papa Bonifaciu al IV-lea îu
ştim că el a suferit de incendiu sub Titus, a
anul 609, când douăzeci de care cu osemintele martirilor
fost reînoit sub Domiţian şi apoi iar a păgubit din catacombe au fost aduse şi adăpostite sub solul Pan­
sub Traian. Deci cu greu poate greşi socoteala teonului.