Page 12 - 1908-07
P. 12
152 LUCEAFĂRUL Nrul 7, 190S
Mausoleul lui Adrian în starea de acum, vederea din faţă.
Campul^Iui Mărie. Neron împresurate şi umbrite de o dumbravă
n. deasă; la stânga mai încolo, templul Minervii,
Panteonul. Bazilica lui Neptun. Ara Paois Augusti. Por- al Izidei şi Serapis, şi din toate părţile fel de
ticus Octavia. Teatrul lui Marcellus şi a lui Ponipeiu. fel de zidiri şi incinte printre plantaţii de co
Mausoleul lui August şi a lui Adrian.
paci şi fântâni ţâşnitoare.
Cam pe la mijlocul fostului Câmp a lui Marte
Şi cu toate acestea numai a dărmătură nu
se înalţă cel mai bine păstrat dintre templele
seamănă Panteonul. E doar bătrân, bătrân ca
antice: Panteonul. Să nu-i judecăm însă vaza
de afară numai după starea-i de acum. Des vremea — de aproape două mii de ani — dar
încă verde, şi nici măcar invalid, căci el tot
poiat de îmbrăcămintea-i de marmură şi de stuc,
slujeşte, botezat de papi, ca templu creştin. Ori
de bronzul scânteietor al coperişului ca şi de
celelalte podoabe, el ni se înfăţişează oarecum ginea lui o vestesc slovele mari romane, inscripţia
nouă în bronz pe săpătură antică făcută pe
ca şi nefericitul silen Marsias cel jupoiat de zeul
Apolon. La acest rău mai pune apoi cufundarea marmura anhitravei: »M. Agrippa ... tertium
consul fecit« — adecă în anul 27 înainte de
lui de câţiva metri sub solul de astăzi şi în
Hristos. Printre monumentele cu cari Agripa
sfârşit înghesuiala de clădiri mari ce-1 incun- a înfrumseţat Roma, cel dintâi trebue să fi fost
joară şi-i i-au par’că putinţa să răsufle, necum
de bună seamă acest Panteon, lucrarea arhitec
să-i dea lărgimea spaţiului, care-i trebue spre
tului Yaleriu din Ostia şi a sculptorului Diogene
a se ivi în toată slava lui. Altfel era în vechime
Atenianul. Templul eră închinat zeilor familiei
când Agripa l-a ridicat lângă termele lui, cele
domnitoare, în fruntea cărora eră fireşte Venera
dintâi băi publice din Roma, dela cari şi acum
şi Marte. Panteon nu s’a numit, cum s’ar aşteptă
se văd rămăşiţi*) în dosul Panteonului. în faţa
cineva după nume, ca templu al tuturor zeilor,
lui se întindea o piaţă împrejmuită de un portic:
ci fiindcă, după Dio Cassiu, a fost făcut cu
la dreapta se vedeau mai târziu termele lui
boltă asemenea celei cereşti. E întrebarea însă
*) Un părete de cărămidă cu nişe mari dinăuntrul astăzi dacă acest templu e monumentul original
băilor, o coloană canelată de ordin corintian cu foi late, a lui Agripa. Cercetările din urmă au zguduit
imitate după plante de apă, şi resturile unei frize de această credinţă a tradiţiei. în primul rând bate
marmură eu mâestrite motive acvatice (scoici, delfini,
tridenţi) cum eră şi potrivit pentru un aşezământ de felul la ochi lipsa de unitate a părţilor ce-1 alcătuesc.
acesta. O privire atentă asupra exteriorului, fie chiar
