Page 14 - 1908-07

154 LUCEAFĂRUL Nrul 7, 1903.
acum). Nici o zidire monumentală nu e mai şi trei de metri, cam deopotrivă cu înălţimea cu­
simplă şi mai uşor de cuprins cu ochii ca polei. Ea e împărţită în două părţi egale: Jumă­
Panteonul. Opt puternice coloane corintiene de tatea de sus cuprinde domul enorm împodobit cu
granit negru şi alb monolit înşirate în faţă cinci rânduri de casete profilate frumos în perspec­
şi alte opt de acelaş fel împărţite câte două în tivă, dar lipsite de orice podoabă de culori —
dosul lor proptesc un acoperiş cu care împreună de stelele aurii şi fondul eulorat în albastru,
formează »cel mai frumos portic din câte sunt care imita bolta cerului. La capătul bolţii cască
în Italia«, lung de vr’o treizeci şi trei şi lat de o deschizătură rotundă, mare de doi metri în
vr’o treisprezece metri. Scara cu cinci trepte de diametru, singurul »ochiu« prin care se lumi­
piatră, pe care în vechime te suiai în portic, e nează interiorul templului.
încă îngropată în pământ. Frontonul o gol şi în păretele cercuit şi gros de şase metri dela
nu mai poartă nici o urmă din sculpturile de jumătatea de jos a rotondei sunt săpate şapte
marmură ale lui Diogene; lipseşte de asemenea nişe, care se perândă în chip de semicercuri şi
şi bronzul masiv al tavanului celor trei nave dreptunghiuri. Odinioară în ele erau puse sta­
albiate, alcătuite tuele celor şapte
do stâlpii por­ zeităţi, din cari
ticului. Fii a făceau parte,
slujit, se zice, la cum văzurăm,
facerea marelui zeul Marte şi Ve­
tabernacol cu nera ; acum sunt
stâlpii suciţi în prefăcute în ca­
stilul baroc din pele şi cripte
Sfântul Petru pentru familia
precum şi a tu­ regală (o in­
nurilor pentru scripţie şi un
castelul S. An- bust dela stânga
gelo. Sacrilegiul noastră ne în­
a fost făcut de ştiinţează că a-
papa Urban Bar- colo zac şi ră­
berini (1632), de măşiţele lui Ra-
unde şi zicătoa- fael). Fiecare
Ara Pacis. Relieful procesiune! (Florenţa).
rea: »Quod non nişă are în faţă
fecerunt barbari, fecerunt Barbarini.« *) Două câte două frumoase coloane de marmură gălbue,
nişe mari deşerte stau scobite în păretele vesti­ giallo antico, sau galbenă cu vine albăstrii, pa-
bulului cel împodobit cu pilaştri canelaţi de mar­ vonazzetto; colţurile lor sunt pilaştri tot de stil
mură şi cu o friză ce reprezintă unelte de jertfire; corintian şi de aceeaş piatră nobilă. Stâlpii aceştia
în adâncătura lor erau statuele colosale ale lui poartă o arhitravă deasupra căreia, continuând
August şi Agripa. O scară, pe care te urci in­ cercul zidului, se ridică o atică, al cărei părete
trând pe o uşă lăturalnică din acelaş părete, te întrerupt de cotloane patriunghiulare e acum îm­
duce pe cupolă. Poarta năprasnică de bronz este brăcat cu stuc, care în veacul al optsprezecelea a
veche şi arată masivitatea şi trăinicia lucrului înlocuit decoraţia antică de marmură, de porfir şi
antic ca şi poarta dela templul lui Romul din de serpentin. La început această atică eră îm­
Forul Roman. Intrăm în templu: pardoseala de părţită în arcade cu gratii rezemate de cariatide,
granit, de porfir şi marmură scumpă pe care căl­ cari corespundeau cu cele şapte nişe amintite.
căm, e o reînoire a papilor. Aruncăm o privire Acesta-i pe scurt monumentul material. Frum-
peste tot ce ne încunjoară. Cella templului e o seţa lui în cea mai mare parte nu stă în afară,
simplă sală rotundă. Diametrul ei e de patruzeci ci înăuntru. »E peste putinţă să nu te minuneze
întregul ce înfăţişează această rotondă şi semeţia
*) Ceeace a inspirat versul lui Lord Byron cu privire
la despoiarea Partenonului din Atena de cătră Lordul cupolei şi frumoasele orânduiri ale altarelor.
Elgin (un scoţian): quod non fecerunt Goţi, fecerunt Scoţi. Stai crucit în faţa golului mare ce cuprinde