Page 20 - 1908-13

324 LUCEAFĂRUL Nrul 13, 1908.
nale româneşti, 3 în franţuzeşte, 2 nemţeşti, 2 greceşti Două întreprinderi mari de librărie s’au
şi 1 în limba ebree; pe lângă asta au mai fost 20 până pornit de câteva luni în Germania, pentru răspândirea
la 25 reviste de cuprins beletristic şi literar. gustului de cetit în massele poporului şi pentru contra­
La Poştă s'au comandat în 1905/0 numai 8 exemplare, balansarea literaturii fasciculare, care a năpădit satele
în 676 de numere. S’au primit din străinătate 5875 ex. şi mai cu seamă cartierele oraşelor mari în chip îngro­
în 387,655 numere şi au plecat din România 903 ex., în zitor. O întreprindere e aceea condusă de scriitorul Ru-
60,187 numere. dolf Presber: »Die Bucher des deutschen Hauses»
(Cărţile casei germane) Volume elegante, hârtie bună,
Si mai puţin decât, atât publică Dr. Lud vvig Salomon litere mari, ceteţe, material ales din toate literaturile.
în istoria sa generală a ziaristicei. (Allgem. Geschichte Preţuri foarte mici (75 de Pfenigi voi.) Cărţile acestea
des Zeitungswesens, Goschen, 1907 Lipsea) Salomon sunt o podoabă pentru orice bibliotecă, ca înfâţoşare şi
e autoritate în istoria ziaristicei germane, căci a tipărit ca conţinut. Ca să se răspândească mai bine, a intrat,
nu de mult, ca cel dintâi, o istorie completă a ei, în redactorul bibliotecii, in legătură cu o societate, care se
3 voi. Despre România scrie în cartea citată: ocupă în special cu lăţirea cărţilor bune, cu »noua so­
«Mult mai bine (decât în Bulgaria) s’a desvoltat zia­ cietate a prietinilor cărţilor» («Neue Gesellschaft der
ristica în România. Primul ziar, «Romanul», care apare Bucherfreunde-). Aceasta a găsit un expedient nou, cu
şi astăzi, (!) fii întemeiat din partea lui C. A. Rosetti în care se va face o încercare: volumele se pot avea gratis,
Bucureşti (1857). De atunci au apărut peste 20 de ziare (!), dacă doritorii cumpără dela librăriile unde se împart mărci
între cari şi două nemţeşti: »Bukarester Tageblatt» şi speciale şi adună 50 de mărci de acestea.
•Rumănischer Lloyd«. Ziarul oficios «Monitorul oficial», Altă întreprindere, a doua, e aceea a cunoscutei firme
apare fără inserate. 10 din celelalte oraşe ale regatului August Scherl, care editează revistele »l)ie Woche«,
îşi au ziarele lor proprii; Iaşii are patru» (p. 161—2). «Gartcnlaube» şi o mulţime de alte jurnale şi reviste.
Planul e următorul: poporul trebue învăţat treptat cu
Societatea femenină»Deutscher Lyzeumklub» din Berlin
literatura cea buuă. De aceea e de lipsă o gradaţie în
care formează o sucursală a clubului internaţional femeiesc
lectură: dela literatura apropiată de senzaţie, până la «Darea
diu Pari3 şi Londra, plănuieşte aranjarea unei expoziţii şi averea» lui Gustav Freytag sau la celelalte mărgăritare
internaţionale de artă populară, in a. 1909. De ale literaturii. Volumele sunt aduse acasă de factori spe­
oarece societatea se bucură de un renume foarte bun în ciali ai firmei, sunt luate după o săptămâna de aceştia
cercurile cele mai înalte, şi-a asigurat concursul socie­ şi se succed în ordine cronologică. Preţul unui
tăţilor celor mai de seamă din Austro-Ungaria, Italia,
împrumut e de 10 Pf. (12 bani.) împotriva lui Scherl se
Anglia, Svedia, Norvegia, Rusia, România şi din alte state.
ridică multe învinuiri. Viitorul va arătă dacă va prinde
In comitetul de onoare vedem că figurează şi M. S. Re­
această întreprindere.
gina României, în fruntea principeselor germane. Con­
ducerea o încredinţată specialiştilor germani, intre cari Ultimul număr (15) din »Das literarische Echo«: »A
e şi directorul general al muzeelor regale, Bode. Ar fi murit în Iaşi, in 20 Ian. a. c. Ronetti Roman, un re­
de dorit ca şi societăţile noastre din Sibiiu, Braşov, etc. prezentant marcant (hervorragend) al literaturii române.
să intre în legături cu comitetul central, ca să fim re­ S’a născut în 1852 şi a studiat în România şi Berlin.
prezentaţi cât mai bine. Lucrarea sa principală e drama luată din milieu-ul ro-
(Adresa: Deutscher Lyzeumklub E. V., Berlin, mâno-evreu «Manasse», care s a jucat cu mare succes pe
Viktoriastrasse 26 a.). scena teatrului naţional din Bucureşti.»
Se plănuieşte o mişcare internaţională pentru în Martie a. c. s’a jucat în Berlin pentru prima oară
propaganda istoriei artelor. Cei mai de seamă piesa lui Molnâr »Az ordog« şi în limba germană, după
scriitori de aită din Germania, Anglia, America, Franţa ce a avut succes în »Volkstheater«-ul din Viena. E piesa,
şi Italia vor tipări manuale de artă. Manualele acestea, care a făcut revoluţie io sânul membrilor academiei ma­
cari vor apărea în mai multe limbi, au misiunea să in­ ghiare. Presa din Berlin nu l-a primit pe Molnâr cu osa­
troducă in istoria artelor pe laic, simplu, fără balastul nale, deşi a recunoscut ca are unele calităţi scenice, şter­
pedant al datelor erudite. Fiecare volum va conţinea cam pelite cu deşteptăeiune dela scriitorii »în vogă» de acum.
600 de ilustraţii şi nu va avea uu preţ mai mare de Servaes scrie în »Tag«: «Un Henry Bernstein budapestan,
7—8 coroane. Ediţia germană apare la Julius Hoffmann molipsit de Wilde».
în Stuttgart.
Ca să se vadă cât de popular este Bjornstjerne
«Societatea Shakespeare» germană şi-a ţinut zi­ Bjornson în patria sa, servească aceste date scoase
lele trecute adunarea generală în Weimar. E interesant din revista »Mărz«. Operele lui au apărut mai nainte cu
să se ştie că traducerea întreprinsă de Schlegel-Tieok, câţiva ani în ediţie completă, care a fost cumpărată de
nu mai e mulţămitoare pentru timpurile noastre. Socie­ 15,000 de abonaţi. Acum pregăteşte o casă de editură,
tatea a însărcinat de vre-o câţiva ani pe profesorul Conrad- o ediţie ieftină, populara a scrierilor lui Bjornson.
Gross-Lichtenfelde cu o revizie a textului. Cu toate Subscripţia a avut următorul rezultat: 24 Aug. (1907)
discuţiile pătimaşe, cari au avut loc la adunarea din 5500, 28 Aug. 8100, 30 Aug. 13.209, 2 Sept. 15,528,
Weimar din cauza aceasta, prof. Conrad va urmă lu­ 3 Sept. 17,418, 4 Sept. 20,000.— 20,000 de abonaţi intr’o
crarea de care s’a apucat. jumătate de lună, în vară şi nu înaintea Crăciunului!