Page 18 - 1908-13

322 LUCEAFĂRUL N rul 13, 1908.

puteau avea dela nişte şcolari săraci. Din priciţia aceasta Croitorii Aurel şi Dion. Trifan şi N. Chicidean expun
cele mai multe clin vechile familii au sărăcit şi s’au stins, haine, cari pot să satisfacă gusturile cele mai rafinate,
ori s’au împrăştiat, şi dacă voi, iubiţilor meseriaşi, nu iar comercianţii noştri: Faur şi Handrea, «Consumul*, St.
le-aţi fi luat locul şi nu aţi fi înţeles rostul Blajului şi Nyerges, Russu & Comp, au aranjat câteva galantare dră­
binele vostru propriu, astăzi acest oraş şi-ar fi pierdut guţe iar cei dintâi au împodobit cu adevărat bina, alcă­
mai de tot caracterul său românesc şi creştinesc. Lucraţi tuind un adevărat pavilon. Compactorul I. Domşa expune
deci şi în viitor pentru acest scop frumos. Cumpăraţi o legătură de evanghelie; frizerul A. Ienăşel, franzelarul
articolele, de care aveţi trebuinţa pentru meseriile voastre, R, Moldovan şi curelarul I. Şofron expun de asemenea
dela neguţătorii creştini şi români, pentruca să puneţi te­ lucrări din branşa lor.
melie şi la o clasă puternică de negustori creştini şi Ro­ Deosebit de interesantă e expoziţia pantofarilor, Al.
mâni din Blaj lanza, 1. Săsărman, Băcilă, V Bindea, N. Baciu, Dragoş
Nu uitaţi a intră în atingere deasă şi pretinească cu şi I. Mircea precum şi a argăsitorului N. Baciu.
poporaţiunea românească din jurul Blajului, căci clasele Apoi cea mai pitorească şi cu motive mai naţionale e
orăşeneşti nu pot trăi fără de sprijinul satelor. în legă­ aceea a cojocarilor: V. Solomon, Ioan şi Matei lclozau.
tură strânsă cu locuitorii Români din Blaj şi cu satele Părţile mai frumoase s'au şi fotografiat şi sperăm să
româneşti din jur, voi veţi putea crea în scurtă vreme le vedem publicate chiar in coloanele acestei reviste.
un oraş, care să fie mândria voastră cea mai îndreptăţită, * Al.
fala neamului românesc şi adăpost sigur pentru sfânta Amintirea lui Ciprian Porombescu, regretatul compo­
noastră Mitropolie. Vă predau deci acest steag binecu­ zitor bucovinean, s’a sărbătorit cu deosebită însufleţire
vântat şi sfinţit de Dumnezeu în urma rugăciunilor fer- în mai toate centrele româneşti.
binţi rostite de toţi cei de faţă. Făstraţi-1 pururea ne­ Cu prilejul împlinirei a 25 ani dela moartea lui Po-
pătat şi cinstit, ca simbol al hărniciei voastre din trecut, rumbescu, societăţile corale româneşti, din regat şi din
al legăturilor voastre de frăţie românească şi creştinească celelalte ţinuturi locuite de Români, au ţinut să come­
de astăzi, şi al aspiraţiilor voastre alese şi mari din viitor. moreze prin festivaluri muzicale şi teatrale, amintirea
Faceţi, ca decâteori veţi scoate acest steag, spre a flu­ talentatului compozitor, mort înainte de vreme, după ce
tură mândru între voi, el să poată spune tainic de o însă a împletit cele dintâi frunze la cununa cântecului
nouă izbândă pentru voi, pentru acest oraş, pentru bise­ românesc armonizat.
rică şi pentru neamul nostru. Amin!« Ciprian Porumbescu a lăsat aproape 200 compoziţii,
A urmat deschiderea expoziţiei, care a lăsat mulţă- unele religioase, altele naţionale, inspirate în mare parte
miri generale. Cunoaştem destoinicia meseriaşilor noştri, din melodiile poporului, şi o operetă în două acte, Craiu-
dar constatăm că nu s’a prezintat cu totul in altă lumină, n o u, cu textul de Vasile Alexandri.
în sinteza expoziţiei. Din aceste opere, împreunate cu melodii de ale altor
înainte cu 10—20 de ani, cine ar fi putut visă măcar compozitori români, s’au alcătuit sărbările în cinstea me­
de un progres aşa de însemnat, de o clasă socială atât moriei lui Porumbescu; în cele mai multe părţi, ele s’au
de organic închegată! îuceput cu parastasuri pentru odihna marelui suflet al lui
Expoziţia aceasta a putut convinge că avem forţe vred­ Ciprian, şi cu vorbiri despre viaţa şi activitatea celui po­
nice de luat în seamă şi că nu e nici o nevoie a recurge menit.
la străini, nici la alte oraşe, ci toate le poţi aveâ dela în Bucureşti, societatea Carmen, de sub condu­
Români. cerea maestrului Kiriac, a făcut un parastas la biserica
Lucrările de mecanică (Eug. Nicola, Sim. Vaida, Vasile Sf. Spiridon, apoi a aranjat un concert cu melodii şi frag­
Bama, N. Ioanovici) ne înfăţişează maşini de trierat, mente din Craiu-nou
pluguri, cară ferecate, sobe după cerinţele Cele mai mo­ în Craiova, în mijlocul unei rare însufleţiri, sa luat
derne. într’uu ungher expoziţia lucrurilor de mână, aran­ hotărârea ridicării unui monument lui Ciprian Porumbescu;
jată de d-nele Precup, Solomon şi d-ra Rozica Oăpuşan, societatea corală Hora s’a înscris cu 100 lei.
îţi delectează privirea cu jocul variat al culorilor şi ţe­ La Turnu-Măgurele s’a jucat întreagă opereta
săturilor, al covoarelor naţionale şi al broderiilor celor mai Craiu-nou etc.
gingaşe. Remarcăm câteva nume: Berta Solomon, Paulina Românii din Austria, începând cu societatea «România
şi Maria Moldovan, Minerva Coltor, Emilia Dragoş, Maria Jună* din Viena, şi-au împlinit şi ei datoria faţă de re­
Kampf şi Ana Christian, Otilia Riţiu şei. gretatul compozitor; în Viena, românii au făcut un pa­
Tipografia şi librăria archidiecezană expune într’o vi­ rastas şi au aranjat o aşa numită «convenire socială fes­
trină cărţi vechi de pe vremea învăţaţilor călugări ai tivă* ; cei din Suceava (Bucovina) pe lângă parastas, au
mănăstirei Sfintei treimi până la cele recente ale scrii­ făcut şi un pelerinaj la mormântul din Stupea, unde
torilor bisericeşti, didactici şi profani din zilele noastre. odihneşte Ciprian Porumbescu.
Alături, culegătorii harnici culeg material nou, înşirând Românii din Ungaria au ţinut şi ei să sărbătorească
literă lângă literă în »zaţuri«. Clişee vechi, lucrate în aniversarea lui Porumbescu; în oraşe şi în foarte multe
lemn, din vechile notstre cărţi bisericeşti se înşiruie ală­ sate, s’au aranjat festivităţi ocazionale.
turi de clişeele cele mai recente. în Braşov, corul lui Dima a cântat la parastas.
Tâmplarii Nic. Mărginean, I. şi G. Halâsz, C. Gruiţaşi Em. Seara concert: cântări de neuitatul C. Porumbescu,
Oltean expun lucrări din branşa lor, uşi şi fereşti, cons- compoziţii de G. Dima, sub a cărui conducere măiastră,
tincţii de turnuri în miniatură, meşe de scris, biblioteci. corul a executat admirabil programul ales. Dl. profesor