Page 19 - 1908-13

Nnil 13, 1908. LUCEAFĂRUL 323
Andrei Bârseanu într’un scurt cuvânt comemorativ povani (colonişti ruşi)... şase naţiuni pe un mic petec do
a vorbit cu multă duioşie de fostul său coleg şi prieten. pământ. Şi reprezentanţii acestor popoare s’au prezintat
La Lugoş, Reşiţa-Montană, Prigor, Bozovici, toţi în portul lor naţional, înfăţişând Vienezilor şi miilor
Curtea, Bistriţa, Oraviţa — unde s’au întrunit trei nenumărate de streini din toată lumea — pitorescul por­
societăţi corale —, în Oradea-mare, unde a cântat corul tului. jocurile lor naţionale, obiceiurile şi îndeletnicirile lor
societăţii Hilaria, şi în multe alte localităţi, au răsunat zilnice...
cântecele veşnic nouă ale lui Porumbeseu. Seara, a avut loc, în rotonda din vastul parc al Vienei
* un festival nou al grupului naţionalităţilor.
Serbările (lin Sibiin. Amintirea compozitorului Ciprian «Momentul cel mai important al acestui festival —
Porumbeseu a fost serbătorită şi in Sibiiu în 2/15 Iunie a. c. scrie »N. Fr. Presse* din Viena — a fost buna înţelegere
Dimineaţa la orele 11 a avut loc un matineu descbiş şi armonia ce a domnit între aceste popoare, deosebite
printr’o frumoasă cuvântare a prezidentului reuniunii de în ce priveşte limba, deosebite în ce priveşte traiul lor...
muzică din Sibiiu, dl Dr. M. E. Cristea, despre muzica O învălmăşalâ poetică... Dalmatinii conştienţi de sine
naţională, apoi s'a cântat «Uvertura naţională» de A. Bena, se preumblă gravi şi serioşi, fără să observe, par’că, ad­
»Imn« de Porumbeseu, «Suspine* de A. Bena şi «Hora* miraţia cu care îi privesc vienezele... Printre ei se stre­
de O. Dima, iar dl profesor Timotei Popoviei a ţinut o coară ruteni modeşti şi aşezaţi, cântând vesel — sau poate
conferinţă, schiţând în termini călduroşi viaţa şi activi­ nu sunt ruteni ci români? Nu, românii se disting prin un
tatea lui Porumbeseu. Trei seri dearândul s’a reprezentat moment infailibil: frumseţa încântătoare a femeilor române
opereta «Craiu nou* şi «La şezătoare* de dl Tib. Bredi- şi poezia portului lor pitoresc.. .*
ceanu. Reuniunea de muzică din Sibiiu a dovedit şi de Aşa au adus popoarele Austriei omagiul lor moşneagului
astădată că dispune de forţe alese şi că se menţine la Domnitor care a avut fericirea de a împlini 60 de ani de
înălţimea din trecut. Tânărul ei diligent, dl A. Bena, a Domnie, în vârstă înaintată de 78 de ani...
arătat publicului românesc că e vrednic de încrederea *
ce i-a manifestat-o, când i-a Încredinţat conducerea reu­ Moartea Iui Flomlor. La Berlin a murit zilolo trecute
niunii. D-sa, prin «Uvertura* executată la matineu şi la a Tudor cavaler de Flondor, membru al Dietei Bucovinei
treia reprezentaţie, s’a dovedit a fi şi un bun compozitor, şi autorul operetei Moş-Ciocârlan reprezentată cu pri­
dela care cu toţii aşteptăm lucrări frumoase şi naţionale. lejul expoziţiei din Bucureşti, la 1906.
Despre «La şezătoare«, icoană din popor într'un act, Născut în 1862 la Storojineţ, Flondor şi-a făcut stu­
cu textul de colaboratorii noştri, d-nii C. Sandu-Aldea şi diile primare în comuna sa natală. A urmat apoi în Cernăuţi,
I. Boroia, muzica de dl T. Bredieeanu, vom vorbi într’un de unde a eşit diplomat al facultăţii drept. Pe urmă
articol special, aducând şi câteva fotografii. trece în Viena, unde se ocupă cu muzica, deşi erâ în­
*
scris la şcoala de agronomie.
Jubileul împăratului. Dela 27 Aprilie 1879 încoace, Printre compoziţiile sale din tinereţe, amintim cânte­
când s’au împlinit 25 de ani dela căsătoria Impăratului- cele Marinarul, Vânătorul, Viorelele, Lacrimioa-
Kege Francisc Iosif cu frumoasa principesa bavareză şele; vine apoi muzica la vodevilurile Drumul de fier,
Elisabetâ, capitala Austriei n’a mai văzut serbătoare atât Cinel-Cinel, Florin şi Floriea, Arvinte şi Pe­
de impozantă ca in ziua de 12 Iunie n. a. c. — cu prilejul pelea, Milo director şi altele.
jubileului de 60 de ani de domnie a moşueagului nostru La Viena, el a compus Din depărtare. Visurile
Domnitor. Un cortegiu istoric format din 18 grupuri pi­ (valsuri) Nunta ţărănească, Rusaliile, Tiţa Pes­
toreşti i-a făcut pe privitori să vază, rând pe rând, toate cărită, Noaptea de Sf. Gheorghe —una din com­
fazele — şi triste şi înălţătoare — prin cari a trecut im­ poziţiile sale de frunte — şi mai multe bucăţi pentru cor:
periul austriac dela naşterea Iui până în zilele noastre. Serenadă, Luna doarme, ect.
Acest cortegiu a fost deschis prin intrarea triumfală Opereta Moş-Ciocârlan, cea din urmă operă cu­
a împăratului Rudolf de Habsburg, întemeiătorul dinastiei; noscută a lui Flondor, a încununat activitatea sa muzicală,
au urmat apoi, rând pe rând, figurile marcante ale epocei aducându-i marile succese de acum doi ani, succese despre
regilor Albereht, Rudolf IV... întâia asediare a Vienei cari s’a scris, la timp, şi în revista noastră.
din partea Turcilor (1529) şi izbânda armatei imperiale;
scene din războiul de 30 de ani; a doua asediare a Vienei Din Germania. A apărut în ediţia a doua romanul
şi înfiângerea Turcilor (1683); războiul de 7 ani şi armata lui Marco Brociner: Ionel Fortuuat. (Ein Roman
învingătoare a mareşalului Radetzky (1849). aus Rumânien, 461 pag. 8°, Stuttgart, A. Bonz &. Sohn.
Grupul din urmă, poate cei mai interesant, care înfăţişă 1908).
prezentul, a fost cortegiul naţionalităţilor. Naţiunile
Austriei,aşacum muncesc şi serbătoresc, aceasta Intr’o istorie a ziaristicei scrisă de Tony Kelleu
a fost idea fundamentală a grupului actstuia, format din (Das Zeitungswesen, Kosels Verlag, 1908) surit următoa­
peste 5000 de persoane, reprezentanţi ai tuturor popoarelor rele rânduri privitoare la ziaristica din România:
din imperiul austriac: boemi, dalmatini, galiţieni, tirolezi, «în România e ziaristica relativ mai tânără, căci pri­
italieni, croaţi, sloveui şi bucovineni. mele încercări de a întemeia un ziar românesc s’au făcut
Bucovina, cea mai îndepărtată provincie a imperiului, abia în anul 1830. Numărul ziarelor şi al revistelor au
a fost reprezintatâ prin un grup de 600 persoane: germani, fost în anii 1872: 22; in 1896 : 226; în 1901: 320;
ruteni, români, poloni, colonişti maghiari (eiangăi) şi li- în 1903 : 334. în Bucureşti au apărut în 1901: 18 jur­