Page 14 - 1908-14

342 LUCEAFĂRUL Nrul 14, 1908.

Dr. loan Urban Jarnik.
1848 1908.
„în Paris ani început a înţelege că un bărbat de îndemnul lui, începe să se ocupe şi cu studiul limbii
ştiinţă, dacă vrea să producă ceva de mai Doamne- române.
ajută, trebue ca în specialitatea sa cu care se înde­ Tânărul Jarnik a avut să învingă multe greutăţi,
letniceşte, să-şi aleagă un grup mai mic. Gândindu-mă lipsindu-i toate cărţile din cari ar fi putut învăţă limba
la aceasta, iată că-mi vine ca din chiar senin idea noastră. Primele lecţiuni i le-a dat noul său prietin
să-mi aleg de atare specialitate limba română şi anume din Bucureşti.
din două motive: 1, fiindcă vedeam că până atunci „Cel dintâi text pe care l-am tradus împreună
numai puţini romanişti se ocupau mai serios cu dânsa, scrie Jarnik în broşura amintită - a fost o fabulă
şi 2, fiindcă limba a- a lui Ţichindeal: „Vulturul
•ceasta se vorbeşte de o şi Vulpea"; a urmat apoi ci­
parte însemnată a popo- tirea nuvelei „Elisa sau Don
raţiei din Austro-Ungaria şi Juanii Bucureştilor" deN.D.
într’o provincie a Austriei Popescu, din Calendarul
propriu zise, Bucovina.. Amusant pe anul 1873... La
Cu aceste cuvinte explică sfatul dascălului meu mi-am
■filoromânul ceh, profesorul cumpărat, apoi, Poeziile
de limbile romanice la uni­ poporale ale lui Alexandri.
versitatea din Praga, Dr. Dificultăţile ce le aveam
loan Urban Jarnik, motivele de acum înainte cu înţe­
■cari l-au îndemnat să se legerea lecturilor, erau cu
îndeletnicească cu studiul mult mai mari decât avusei
limbii noastre. 1 ) cu proza împestriţată a lui
Acum se împlinesc 60 de Popescu. Dară ce răsplată!
ani dela naşterea acestui O lume nouă, o lume de o
bărbat de ştiinţă care în frumseţe uimitoare, mi se
toată activitatea sa a mani­ desvăli înaintea ochilor or­
festat atâta simpatie şi dra­ biţi şi de atunci nu putea
goste pentru neamul ro­ să mai fie nici o îndoială
mânesc şi limba ce-o vor­ pentru mine: limba aceasta,
beşte. împlinim, dară, o da­ care e în stare a produce
torie plăcută, când închinăm asemenea roade, avea să
câteva rânduri îndepărta­ devie pentru mine obiectul
tului prieten,aducându-i pri­ unui studiu serios şi plăcut".
nosul recunoştinţei şi dra­ Credincios hotărîrii sale,
gostei noastre, pentru munca Urban Jarnik dela 1875,
sa roditoare: studii şi ar­ stabilindu-se în Viena ca
ticole privitoare la limba profesor la o şcoală reală,
şi literatura românească. Dr. 1. Urban Jarnik. începe să cerceteze întru­
Născut din părinţi săraci nirile sociale şi literare ale
<tatăl său a fost ţesător), la 25 Mai 1848, in orăşelul societăţii „România Jună" pentru a-şi însuşi limba
Potştyn (Pottenstein), situat pe malurile romantice ale română şi în vorbire.
Tâului Divoka Orlice (Apuila selbatecă), după în vara anului 1876, face o călătorie de studii la
terminarea studiilor sale la gimnaziul din Krâlove Blaj, unde petrece 6 săptămâni şi face cunoştinţă cu
Hradec (Koniggrătz), a trecut la universitatea din Timoteiu Cipariu, loan M. Moldovan şi alţii, îmbogă-
Viena, ocupându-se cu studiul limbilor moderne şi ţindu-şi cunoştinţele, petrecând ore lungi de studiu în
al filologiei comparative. Trecând examenul de pro­ bibliotecile din Blaj.
fesor al limbii franceze şi germane, la 1874 merge la în primăvara anului 1879, după ce ajunsese docent
Paris (ca bursier al statului) să se pregătească pentru de limbile romanice la universitatea din Viena, i se
■catedra de profesor universitar. Aici, în Paris, face împlineşte dorul vechiu de-a putea face o călătorie
cunoştinţă cu dl Const. Georgian din Bucureşti şi, la *) în Ţara românească. Petrece două luni în Bucureşti,
unde T. Maiorescu îl primeşte cu braţele deschise
*) „Cum am învăţat româneşte". Articol scris pentru şi-l introduce în cercurile literare şi ştiinţifice şi face
Almanacul soc. „România Jună" din Viena (din pri­ cunoştinţă cu Alexandri, Caragiale, Eminescu, I. Ne-
lejul jubileului de 25 ani, 1896) şi publicat doi ani gruţi, Slavici. A asistat şi la şedinţa solemnă când
mai târziu în broşură. fosta „Societate academică", modificându-şi statutele,