Page 11 - 1908-14

K rul 14, 1908. LUCEAFĂRUL 339

44
„La şezătoare .
— Icoana din popor, muzică pe motive româneşti de Dr. Tib. Brediceanu, textul de C. Sandu-Aidea şi Dr. I. Borcia. —
Piesa d-lui Brediceanu, reprezentată pentru artei naţionale şi, prin urmare, tot atâtea expresii
primaoară, la 2/15 Iunie a. c., în teatrul orăşe­ conştiente ale geniului poporal, ele se vor adresă
nesc din Sibiiu, poate fi socotită ca un eveni­ întregului neam, vor fi tezaure obşteşti şi vor
ment în mişcarea noastiă artistică. Importanţa avea cea mai binefăcătoare înrâurire asupra ni­
ei creşte mai ales, dacă o apreciem din punct velării sociale.
de vedere naţional. Piesa d-lui Brediceanu e una dintre înce­
Străduinţa artei culte din vremea noastră de puturile cari inaugurează această nouă direcţie
a se apropia tot mai mult de arta poporală, de în mişcarea noastră artistică, din care cauză
a-şi căută izvoare nouă de inspiraţie şi de pre- îi şi atribuim o deosebită importanţă naţională
menire în creaţinnile ţărăneşti, se generalizează şi artistică.
şi la noi într’o măsură din ce în ce mai inten­ Ca să putem înţelege mai cu uşurinţă însem­
sivă. Colecţiunile de poezii poporale, albumele nătatea creaţiunilor de acest fel, mărginindu-ne
de cusături, ţesături, crestături etc şi adunarea numai la muzică, e de ajuns să aruncăm o pri­
melodiilor poporale se îmbogăţesc din an în an, vire asupra creaţiunilor naţionale ale muzicei
popularizând comorile artistice ale poporului în ruseşti şi norvegiene.
cercuri tot mai largi şi cucerind sufletele ar­ Muzica rusească e poate una dintre cele mai
tiştilor prin frumseţea lor originală şi specific caracteristice şi mai originale muzici naţionale.
românească. Va mai trece desigur multă vreme, In ea trăeşte spiritul rassei slave şi aparţine
până când aceste bogăţii naţionale se vor în­ poporului rusesc. Elementele ei constitutive sunt
chegă într’o temelie durabilă şi organică pentru în­ împrumutate din muzica poporală, întreaga ei ţesă­
treaga noastră mişcare artistică. Încercări de feliul tură e alcătuită din melodiile poporale ruseşti, cari,
piesei d-lui Brediceanu ne dovedesc însă, destul in Rusia, se culeg, de prin jumătatea a doua a se­
de limpede, că începutul de a apropia arta cultă colului al XVIII-lea. Melodiile poporale nu au fost
de arta poporală există şi la noi. Mai ales în însă numai adunate şi armonizate, cum se face
muzică această apropiere e uşor de realizat. la noi, ci ele au fost sintetizate de compozitori
Se aşteaptă numai geniile naţionale, cari să de­ geniali într’o muzică clasică, păstrând ritmul şi
săvârşească opera mare a unităţii noastre arti­ măsura specifică melodiilor poporale ruseşti. Cel
stice. Neapărat că vor trebui să se perândeze. care a întemeiat muzica naţională rusească e
mai întâi, epocile de transiţie, cari să pregă­ Mihail Glinka, care, dupăce a cutreerat Europa,
tească posibilitatea unei asemenea evoluţii ar­ s’a întors acasă cu dorinţa de a crea opere na­
tistice, căci salturi nu se admit nici în artă. ţionale. »Vreau — zice Glinka — ca scumpii
Apropierea dintre arta poporală şi arta cultă e mei patrioţi să se simtă, ascultând muzica mea,
condiţionată şi de apropierea păturilor sociale cari ca la ei acasă, iar străinătatea să nu mă soco­
alcătuesc neamul nostru. închegarea socială şi tească de un presumţios, care se împodobeşte
închegarea artistică se influenţează reciproc. Arta cu penele altora«. Şi Glinka a reuşit să facă
e chemată chiar, prin natura ei, să fie unul dintre începutul, iar urmaşii iui, cunoscuţi sub numele
factorii cei mai puternici pentru crearea unei de »Ce i C i n c i« '), au dus la deplină izbândă mu­
solidarităţi naţionale şi sociale. Arta, cultivând zica creată din melodiile poporale. Ca pretutin­
frumosul, cultivă sentimentul dezinteresării, — deni, încercările prime au fost întâmpinate cu
singurul sentiment desinteresat e cel estetic — zâmbete de ironie şi cu neîncredere, până când
şi, prin urmare, contribue la lărgirea cercului de strălucirea fulgerătoare a geniului lor a înze­
simpatie al individului şi, indirect, la închegarea strat poporul rusesc cu cele mai originale com­
socială. Din acest punct de vedere arta e cea poziţii, astăzi recunoscute şi admirate de toată
mai aleasă manifestare a sufletului omenesc.
ţ) Şi anume: Balakirew, Cesar Cui, Rimsky-Korsakow,
Atunci când operele de artă, create de indi­ Mussorgski şi Borodin, cari sunt adevăraţii întemeietori
vidualităţi puternice, vor fi tot atâtea sinteze ale ai muzicei naţionale ruseşti.