Page 7 - 1908-15
P. 7

Nrul J5. 1VHJ8.            LUCEAFĂRUL                        350
       destituit  din  catedră,  şi  trimis  la  parohia   naţional  politic:  c o n g r e s   n a ţ i o n a l   r o ­
       Beude din Solnocu! interior. 1 )  m  â n ,   l i b e r t a t e   i n d i v i d u a l ă   p r i n   s u ­
         Dar  n’a  primit  să  meargă, 2 )  căci  precum   p r i m  a r e a   i o b ă g i e i ,   ş i   l i b e r t a t e   n a ­
       singur  se  exprimă  unui  prietin,  când  eră  pus   ţ i o n a l ă   p r i n   r e a ş e z a r e a   p o p o r u l u i
       pe  uliţă  —  „la  sate  n’avem  ce  căută,  căci   î n   d r e p t u r i l e   s a l e .
       n’am  sămănat,  nici  am  secerat  acolo,  apoi   In  scurtă  vreme  proclamaţiunile  lui  Bărnuţiu
       car,  plug,  boi  şi  sămânţă  nu  avem,  ca  să   deveniră  programul  întreg  poporului  român
       sămănăm  de  aci  înainte,  nici  bani  ca  să  ne   din  Ardeal,  şi  tot  în  urma  lor  veniră  adunarea
       cumpărăm aceste". a )             dela  Dumineca  Tomii,  şi  adunarea  naţională
         Aşteptă  deci  altă  dreptate,  care  însă  nu-i   din 3/15 Maiu.
       veni.                               La  Dumineca  Tomii,  mulţimea  adunată  îl
         In  fine,  la  22  Octobre  acelaş  an,  dimpreună   aşteptă  cu  nerăbdare,  şi  când  eră  să  intre  în
       cu  alţi  dascăli  luminaţi  şi  cu  vederi  nouă,   Blaj,  de  unde  cu  trei  ani  mai  nainte  plecase
       fii şters pentru totdeuna din clerul diecezei. 4 )  cu  ruşine,  poporul  alergă  înaintea  lui,  să
         Şi  acum,  lipsit  de  catedră  şi  şters  din  şirul   grămădesc  toţi  pe  întrecute  să-i  desprindă
       preoţilor,  dascălul  celebru  se  retrage  la  Sibiiu,   caii şi să-l ducă în triumf.
       ca  acolo  să  înceapă  o  nouă  carieră  :  să  înveţe   Atunci  rosti  Bărnuţiu  memorabilele  cuvinte:
       drepturile,  cu  care  nădăjduiâ  să  trăiască,  şi   „ A  c u m    n u   e s t e   t i m  p u l ,   f r a ţ i l o r ,   s ă
       să fie mai folositor neamului său.  b ă g ă m    p e   o a m  e n i   î n   j u g ,   c i   s ă - i
         Doi  ani  de  zile  îl  aflăm  pe  băncile  aca­  s c o a t e m  ;   l ă s a ţ i   d a r   s ă   t r a g ă   v i t e l e ,
       demiei  săseşti  între  ascultătorii  facultăţii,  în­  c ă v o i   a ţ i   t r a s   d e s t u l ,   ş i   a c u m    s ă f i m
       conjurat  de  cinstea  şi  iubirea  conaţionalilor   o a m  e n i   l i b e r i " !  1 )
       săi,  ca  „cel  mai  învăţat  şi  mai  popular  bărbat   Dumineca  Tomii  se  aşteptă  cu  groază;  şi
       al  Ardealului",  precum  l-a  numit  George  Sion   ea  sosi,  dar  senină  şi  mângâietoare,  ca  şi
       în ale sale „Suveniri contimporane".'')  când  ar  fi  vrut  să  desmintă  pe  toţi  cei  fricoşi,
         Când se întoarse iar la Blaj, eră la 1848; acum   şi  să  ruşineze  pe  toţi  cei  bănuitori  de  rele.
       vine în triumf, să-şi cucerească nemurirea.  Ea  s’a  petrecut  cu  multă  înălţare  de  suflete,
                       *                 dar în pace şi ordine frumoasă.
         In  aceeaşi  vreme  când  Bărnuţiu  se  consacră   Şi  aci  în  cea  mai  mare  parte,  meritul  re­
       în  Sibiiu  studiilor  sale,  în  linişte  şi  retras  de   vine  prudinţei  lui  Bărnuţiu,  care  în  profeticele
       lume,  sosi  vremea  libertăţii,  anul  1848,  care   sale  învăţături  ce  le  spuneâ  poporului  în
       pentru  el  este  cea  mai  strălucită  epocă  din   faţa  catedralei,  vorbeâ  nu  numai  de  unire,
       toată viaţa sa.                   armonie  şi  statornicie  întru  apărarea  dreptu­
         Bărnuţiu  este  sufletul  adunării  naţionale,  a   rilor,  ci  în  acelaşi  timp  el  ştiu  să  îndemne
       celei  mai  înalte  manifestări  naţionale  a  Ro­  pe toţi la pace şi linişte. 2 )
       mânilor ardeleni din veacul al XlX-lea.  Adunarea  dela  Dumineca  Tomii  a  fost  până
         Când  în  preajma  mişcărilor  revoluţionare   atunci  cea  dintâi  adunare  naţională  româ­
       din  1848,  Românii  ardeleni  se  aflau  în  cea   nească în Ardeal.
       mai  mare  încurcătură,  şi  nu  ştiau  ce  drum   Ce  e  drept,  n’a  fost  constituită  după  toate
       să  apuce,  atunci  se  aude  o  voce  slabă,  care   cerinţele unei adunări de feliul ei. N’au fost
       arătă  calea  cea  dreaptă  cerută  de  adevăratele
       interese  ale  poporului  român.  Eră  glasul  Iui   ’) „Papiu Marian", op. cit. Tom. II, pag. 144.
                                          s )  Comisarii  ungureşti  dela  aceeaş  adunare,  in  re-
       Bărnuţiu,  care  în  două  proclamaţiuni,  din  25   laţiunea  lor  cătră  corniţele  suprem  al  Albei  de  jos,
       şi din 26 Martie 1848, rezumă un program  între  altele,  astfel  se  exprimă  despre  Bărnuţiu  :...
                                         „Barnutz  Simont  a  nep  kihozvăn  (a  papnevelo  inte-
         ■) „Prot. praes." Nr. 186 din 1845.  zetbol],  ezis  a  templom  tornâczâra  felâllot,  es  egy
         '-) „Prot. praes." Nr. 618 din 1845.  nagyon   csendesito   es   torvenyes   szellemu
         '■') Cit. în „Amicul Familiei" din 1890, Nr. t pag. 6.   beszede   âltal   igyekezett   a   nepet   csendes-
         l ) Cf. Bariţiu, „Părţi alese din Istoria Transilvaniei".   segre   birni,   melynek   ugy   lătszott   nagy   ha-
       Sibiiu 1889, voi. 1, pag. 757.    tâsa  is  volt".  Vezi  Papiu  Marian,  op.  cit.,  tom.  II,
         5 )  Cit. in „Amicul Familiei" din 1890, Nr. 2, pag. 21.  pag. 281.
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12