Page 7 - 1908-15

Nrul J5. 1VHJ8. LUCEAFĂRUL 350
destituit din catedră, şi trimis la parohia naţional politic: c o n g r e s n a ţ i o n a l r o ­
Beude din Solnocu! interior. 1 ) m â n , l i b e r t a t e i n d i v i d u a l ă p r i n s u ­
Dar n’a primit să meargă, 2 ) căci precum p r i m a r e a i o b ă g i e i , ş i l i b e r t a t e n a ­
singur se exprimă unui prietin, când eră pus ţ i o n a l ă p r i n r e a ş e z a r e a p o p o r u l u i
pe uliţă — „la sate n’avem ce căută, căci î n d r e p t u r i l e s a l e .
n’am sămănat, nici am secerat acolo, apoi In scurtă vreme proclamaţiunile lui Bărnuţiu
car, plug, boi şi sămânţă nu avem, ca să deveniră programul întreg poporului român
sămănăm de aci înainte, nici bani ca să ne din Ardeal, şi tot în urma lor veniră adunarea
cumpărăm aceste". a ) dela Dumineca Tomii, şi adunarea naţională
Aşteptă deci altă dreptate, care însă nu-i din 3/15 Maiu.
veni. La Dumineca Tomii, mulţimea adunată îl
In fine, la 22 Octobre acelaş an, dimpreună aşteptă cu nerăbdare, şi când eră să intre în
cu alţi dascăli luminaţi şi cu vederi nouă, Blaj, de unde cu trei ani mai nainte plecase
fii şters pentru totdeuna din clerul diecezei. 4 ) cu ruşine, poporul alergă înaintea lui, să
Şi acum, lipsit de catedră şi şters din şirul grămădesc toţi pe întrecute să-i desprindă
preoţilor, dascălul celebru se retrage la Sibiiu, caii şi să-l ducă în triumf.
ca acolo să înceapă o nouă carieră : să înveţe Atunci rosti Bărnuţiu memorabilele cuvinte:
drepturile, cu care nădăjduiâ să trăiască, şi „ A c u m n u e s t e t i m p u l , f r a ţ i l o r , s ă
să fie mai folositor neamului său. b ă g ă m p e o a m e n i î n j u g , c i s ă - i
Doi ani de zile îl aflăm pe băncile aca­ s c o a t e m ; l ă s a ţ i d a r s ă t r a g ă v i t e l e ,
demiei săseşti între ascultătorii facultăţii, în­ c ă v o i a ţ i t r a s d e s t u l , ş i a c u m s ă f i m
conjurat de cinstea şi iubirea conaţionalilor o a m e n i l i b e r i " ! 1 )
săi, ca „cel mai învăţat şi mai popular bărbat Dumineca Tomii se aşteptă cu groază; şi
al Ardealului", precum l-a numit George Sion ea sosi, dar senină şi mângâietoare, ca şi
în ale sale „Suveniri contimporane".'') când ar fi vrut să desmintă pe toţi cei fricoşi,
Când se întoarse iar la Blaj, eră la 1848; acum şi să ruşineze pe toţi cei bănuitori de rele.
vine în triumf, să-şi cucerească nemurirea. Ea s’a petrecut cu multă înălţare de suflete,
* dar în pace şi ordine frumoasă.
In aceeaşi vreme când Bărnuţiu se consacră Şi aci în cea mai mare parte, meritul re­
în Sibiiu studiilor sale, în linişte şi retras de vine prudinţei lui Bărnuţiu, care în profeticele
lume, sosi vremea libertăţii, anul 1848, care sale învăţături ce le spuneâ poporului în
pentru el este cea mai strălucită epocă din faţa catedralei, vorbeâ nu numai de unire,
toată viaţa sa. armonie şi statornicie întru apărarea dreptu­
Bărnuţiu este sufletul adunării naţionale, a rilor, ci în acelaşi timp el ştiu să îndemne
celei mai înalte manifestări naţionale a Ro­ pe toţi la pace şi linişte. 2 )
mânilor ardeleni din veacul al XlX-lea. Adunarea dela Dumineca Tomii a fost până
Când în preajma mişcărilor revoluţionare atunci cea dintâi adunare naţională româ­
din 1848, Românii ardeleni se aflau în cea nească în Ardeal.
mai mare încurcătură, şi nu ştiau ce drum Ce e drept, n’a fost constituită după toate
să apuce, atunci se aude o voce slabă, care cerinţele unei adunări de feliul ei. N’au fost
arătă calea cea dreaptă cerută de adevăratele
interese ale poporului român. Eră glasul Iui ’) „Papiu Marian", op. cit. Tom. II, pag. 144.
s ) Comisarii ungureşti dela aceeaş adunare, in re-
Bărnuţiu, care în două proclamaţiuni, din 25 laţiunea lor cătră corniţele suprem al Albei de jos,
şi din 26 Martie 1848, rezumă un program între altele, astfel se exprimă despre Bărnuţiu :...
„Barnutz Simont a nep kihozvăn (a papnevelo inte-
■) „Prot. praes." Nr. 186 din 1845. zetbol], ezis a templom tornâczâra felâllot, es egy
'-) „Prot. praes." Nr. 618 din 1845. nagyon csendesito es torvenyes szellemu
'■') Cit. în „Amicul Familiei" din 1890, Nr. t pag. 6. beszede âltal igyekezett a nepet csendes-
l ) Cf. Bariţiu, „Părţi alese din Istoria Transilvaniei". segre birni, melynek ugy lătszott nagy ha-
Sibiiu 1889, voi. 1, pag. 757. tâsa is volt". Vezi Papiu Marian, op. cit., tom. II,
5 ) Cit. in „Amicul Familiei" din 1890, Nr. 2, pag. 21. pag. 281.