Page 12 - 1908-15

364 LUCEAFĂRUL Xrul 15. 1908.

până în adâncul inimilor noastre, imprimând spiritul în care l-a turnat celebrul tribun al
acolo convicţiunile cele mai firme şi mai poporului, cum îl numesc, dar mare, necal­
nedestructibile. Apoi ideile sale cele sublime culat de mare totodată în imensele lui con­
despre naţionalitatea şi romanitatea noastră, secinţe, încât mă îndoiesc, că să se mai fi
principiile sale cele solide, pe cari întemeia ţinut vre-un discurs, ale cărui consecinţe să
libertatea şi ecaritatea Românilor, modul cu fi fost atât de nemărginite, ca ale acestuia
care deslegâ problemele privitoare la orga­ pentru Românii de peste Carpaţi. Este un
nizarea noastră internă şi la relaţiunile noastre cap-d’operă de elocinţă română."')•
internaţionale, în fine vederile sale cele înalte, Studiul predilect al lui Bărnuţiu a fost fi­
din cari consideră naţiunea română, pot servi lozofia şi iurisprudenţa.
drept tot atâtea probe necontroversibile despre Pe terenul acesta se poate consideră de
inteligenţa sa cea înaltă, despre talentul său cel mai original scriitor românesc. D r e p t u l
cel ales, cu care ştia să ne inspire amorul p u b l i c a l R o m â n i l o r este opera sa prin­
de patrie şi să ne comunice entusiasmul său cipală, care la noi mai nainte nu o făcuse
pentru libertate şi ecaritate, pentru drept şi nimeni.
naţionalitate, şi să mişte inimile noastre până După moartea sa, la 1866, unii din amicii
la un grad atât de înalt, încât să-l credem şi discipolii săi, văzând de o parte că guvernul
pătruns de o putere divină." 1 ) nu şi-a realizat hotârîrea de a-i tipări, pe
Atâtea calităţi strălucite ne explică dela cheltuiala statului, manuscrisele rămase, iar
sine vraja numelui său. de altă parte, „considerând pierderea cea
„Studenţi, profesori, toţi într’un cuvânt, însemnată ce ar rezultă din nepublicarea unor
priveau în el, precum se exprimă George scrieri de un interes atât de vital şi general
Mârzescu, nu numai un profesor învăţat, dară pentru Români" au format o asociaţie în
şi un stâlp solid pentru toate aşezămintele scopul editării scrierilor lui.
de instrucţiune publică."-). Asociaţii s’au pus pe lucru, şi în câţiva
Şi astfel nu e mirare, dacă Bărnuţiti n’a ani au scos la lumina tiparului mai multe
lipsit de a fi citat totdeuna ca: m o d e l u l din operele lui Bărnuţiu, care sunt:
p r o f e s o r i l o r ! 1. D r e p t u l p u b l i c a l R o m â n i l o r .
I a ş i 1867, XXXVI + 470 pag. 8 U .
în afară de catedră. Bărnuţiu a muncit mult 2. D r e p t u l n a t u r a l p r i v a t . Iaşi 1868,
şi pe terenul literar, lăsând după sine o serie 300 pag. 8 '.
de lucrări ştiinţifice, cari sunt cel mai demn 3. D r e p t u l n a t u r a l p u b l i c . Iaşi 1870,
monument înălţat în amintirea sa. 390 pag. 8°.
Dar, spre paguba ştiinţei româneşti, ope­ 4. P e d a g o g i a . Iaşi 1870, 32 pag. 8'.
rele sale, în mare parte, nici până azi n’au 5. P s i c h o l o g i a e m p i r i c ă ş i L o g i c ă .
văzut lumina. Iaşi 1871, 212 pag. 8".
Până a fost în viaţă nu s’au tipărit decât Din motive pe cari azi nu le cunoaştem,
câteva încercări mai risipite în „ F o a i e la 1871 s’a întrerupt munca asociaţilor, şi
p e n t r u m i n t e , i n i m ă ş i l i t e r a t u r ă " ş i astfel cele mai multe din scrierile lui Băr­
D i s c u r s u l s ) din 1848 rostit în catedrala nuţiu precum D r e p t u l g i n ţ i l o r n a t u r a l
Blajului cu prilejul adunării naţionale dela ş i p o z i t i v ; P o l i t i c a s a u d o c t r i n a
3 15 Maiu, prin care s’a făcut nemuritor pentru c o n s t i t u ţ i u n e i , C o n s t i t u ţ i u n i l e s t a ­
toate vremile. „Acest discurs zice Aron t e l o r p r i n c i p a l e c u i n t r o d u c ţ i u n i ;
Densuşan nu-1 putem caracteriza mai bine; A n t r o p o l o g i a , E n c i c l o p e d i a f i l o z o ­
decât numindu-l d i s c u r s d e m ă r i m e a n ­ f i e i t e o r e t i c e , M e t a f i z i c a , E s t e t i c a ,
t i c ă ; mare nu numai în formă, în ideile şi Ş t i i n ţ a v i r t u ţ i i ş i I s t o r i a f i l o z o f i e i ,
au rămas netipărite.
>) Ibidem. pag. XXX-XXXII.
=) Ibidem. pag. XXVI.
s ) Pufcl. !a Papiu llarian, în Istoria Românilor ’) Istoria limbei şi literaturei române, laşi
din Dacia superioară, tom. II, pag. 307—363. 1894, pag. 274.