Page 13 - 1908-15

Nrul 15, 1908. LUCEAFĂRUL 365

Pe lângă aceste lucrări mai mari, Bărnuţiu Presimţindu-şi sfârşitul, îl cuprinde un dor,
are toarte multe scrieri mai mici, cari cu­ să-şi mai vadă ţara lui.
prinse la un loc, fără îndoială, ar înavuţi Mânat de acest dor, plecă în Ardeal, să
mult şi ele activul său de scriitor. De data moară pe pământul pe care s’a născut. Dar
aceasta, ori şi cât am vrea, nu le putem înainte de a-şi vedea casa părintească, sfârşi,
aminti toate. Remarcăm însă din ele: So­ pe cale, în Valea-Almaşului, la 28 Maiu 1864.
b o r u l c e l m a r e a l E p i s c o p i e i F ă g ă r a ­ în 2 Iunie, cu mare pompă bisericească şi
ş u l u i l ), în chestiunea procesului lui Lemenyi; petrecut de mai multe mii de Români, s’a
A p ă r a r e a p r i n c i p i u l u i r o m a n i t ă ţ i i aşezat spre vecinică odihnă în Bocşa-română.
în limbă' 2 )- I m p o r t a n ţ a iurisprudinţei, 8 ) Naţiunea l-a jelit cu cuviinţă: în toate păr­
discurs rostit la inaugurarea facultăţii juri­ ţile s’au celebrat parastase pentru răpausul
dice din Iaşi; şi un studiu: D e s p r e n e c e ­ sufletului său mare.
s i t a t e a a c a d e m i e i l a R o m â n i ' ) . La 1866 i s’a ridicat un bust de marmoră,
Operele lui Bărnuţiu sunt un adevărat te­ inaugurat în Aula Universităţii din Iaşi.
zaur de cunoştinţe şi idei profunde: sunt Iar la 1878, din contribuirile Românilor de
mărturia cea mai elocventă, că Bărnuţiu a fost pretutindeni şi mai ales ale Sălăgenilor, i s’a
un filozof, un om politic şi jurisconsult erudit. înălţat un nou monument, la mormânt: o
Dascălul şi scriitorul celebru, s’a preamărit piramidă de marmoră, înaltă de trei metri,
după vrednicie ’’), dar în curând a răsărit şi cu­ în patru feţe, şi cu tot atâtea inscripţiuni
vântul criticei, care s’a ridicat împotriva şcoalei memorabile, cari sunt, spre iniază-zi: L i b e r ­
lui şi a încercat să-i veştejească gloria 6 ). t a t e , F r ă ţ i e t a t e , E g a l i t a t e , N a ţ i o n a ­
Nu e timpul acum să apreciem rostul şi l i t a t e ; spre răsărit Blaj 3/15 Maiu 1848;
rezultatele acestei critici. Putem să spunem spre miază-noapte: P o p o r u l r o m â n ţ i n e
însă că personalitatea lui Bărnuţiu va ră­ m i n t e d e b i n e f a c e r i ş i n e d r e p t a t e ;
mânea întotdeauna una dintre cele mai curate, iar spre apus: Lui Sim eon B ă r n u ţ i u n.
că numele său va fi una dintre podoabele 1808, 21 I u l i e , f 1864, 16 M a i u . F i i i S ă -
istoriei noastre culturale din veacul al XlX-lea. 1 a g i u 1 u i. *
*
Aceste rânduri le închinăm memoriei lui,
’) Publ. în „Foaia pentru minte", din 1843. Nr. 5. acum când se împlinesc 100 de ani dela
2 ) Publ. în „Amicul Familiei" din 1890. Nr. 5—6.
'■') Publ. ibidem. Nr. 10—12. naşterea iui, în care timp urmaşii nu s’au
‘) Publ. ibidem. Nr. 14-15. gândit să-i scrie o biografie amănunţită şi să-i
5 ) Cf. Alex. Qeorgiu, „Elogiul lui Bărnuţiu". Iaşi 1866. închine un studiu vrednic de numele şi opera
“) Cf. Tit. Maiorescu. „Contra şcoalei Bărnuţiu". sa nemuritoare. Dr. loan Raţiu.
Iaşi 1868. profesor.

C â n t e c .

Pe perna visurilor mele, Necontenit aşi vreâ să-mi plângă
5e scutur florile de dor Cântarea dulce de caval,
Şi, duse de vârtejul sorţii, Din culmea verde, poleită,
Nădejdile plăpânde mor. Când luna se desmiardă ’n val.
S’ascult cu drag pe munte cornul
Sunând prin rariştea de fag,
Şi-aş vrea cântarea lui să ’ngâne
De-apururi dorul meu pribeag.
Aron Cotruş.