Page 10 - 1908-15
P. 10

362                        LUCEAFĂRUL                 Nrul 15. 1908

            d e   a u r   c u   c o r o a n ă   p c n t r   u m  e r i  te (das  carieră,  la  catedra  de  filozofie  în  gimnaziul
           goldene Verdienstkreuz mit der Krone.')  academiei. 1 )
             Crucea  s’a  primit.  Dar  de  astădată  nu  s’a   Ceru  deci  în  16  Noemvrie  voie  dela  Bach,
            auzit  cuvântul  periculos,  ca  la  discipolul  său   ministru  de  interne,  să  poată  primi,  ca  ce­
            de  odinioară,  Alexandru  Papiu  Ilarian,  care  din   tăţean  austriac,  catedra  oferită  în  Moldova,
            asemenea  prilegiu  de  înaltă  distincţie,  spunea,   pe  care,  cu  ştire  împărătească,  o  primi  la
            cu ne ’nfricare, adevăruri cari dureau...  21  Decemvrie. 2 )  Prevăzut  şi  cu  această  scri­
                           *                 soare,  la  24  Decemvrie  1854  pleacă,  peste
             Bărnuţiu,  văzând  că  reacţiunea  triumfă  în   Lemberg  şi  Cernăuţi,  la  Iaşi  şi  în  Ianuarie  1855
            toate  părţile,  se  hotărî  să  studieze  mai  de­  începe lecţiile sale de filozofie.
            parte  drepturile.  Cu  acest  gând,  încă  în  se­  La  catedra  sa  nouă  Bărnuţiu  începe  o  muncă
            mestrul  de  iarnă  al  anului  şcol.  1850  51,   entuziastă  şi  cinstită,  care  s’a  cheltuit  cu
            ascultă  mai  multe  prelegeri  iuridice  la  Uni­  demnitate  şi  cu  folos  pentru  înflorirea  şcoalei
            versitatea  din  Viena,  iar  la  5  Maiu  1851  se   şi  pentru  lăţirea  culturei  intelectuale  şi  mo­
           înscrie  la  facultatea  de  drept,  ca  ascultător   rale,  fără  de  care  nu  se  putea  o  regenerare
            ordinar.  Dar  în  Viena,  de  unde  prefectul  tot   a învăţământului.
            mereu  îl  îndrumă  afară,  n’a  stat  decât  trei   Erudiţia  sa  vastă,  priceperea  adâncă  şi
           semestre.                         râvna  de  muncă  deja  la  început  îl  face  cu­
             La  11  Octomvrie  1852  îl  vedem  în  drum   noscut:  în  acelaş  an  fu  numit  locţiitor  de
            spre  Italia,  spre  care  se  îndreptau  în  aceeaş   inspector  al  şcoalelor,  în  locul  lui  Laurian,
            vreme,  şi  dela  aceeaş  universitate,  încă  doi   trimis,  în  cauza  Principatelor,  la  Conferinţa
           tribuni  Alexandru  Papiu  Ilarian  şi  Iosif  Hodoş.   din  Viena,  iar  după  spargerea  conferinţei  în­
            Toţi  trei  plecau  să-şi  inântue  studiile,  dar   sărcinat  cu  altă  misiune,  de  a  vizită  şcoalele
                                             mai de renume din Germania.
            nici  unul  din  ei  nu  plecă  mânat  de  „dorul
            ne  ’nvins  pentru  aceea  ţară,  din  carea  ştiau   Ca  locţiitor  de  inspector,  Bărnuţiu  lucră
            ei  că  naţiunea  română  îşi  are  cartea  sa  de   din  răsputeri  pentru  ridicarea  facultăţii  filo­
            Babtism,  cunoscută  lumei  întregi  cu  numele   zofice  şi  juridice,  care  la  stăruinţele  sale  s’a
            de  columna  lui  Traian“,  cum  credeâ  George   şi  deschis  încă  în  cursul  anului  1855:  la  cea
            Bariţiu, 2 )  ci  pentru  alte  cuvinte,  că  în  Viena   dintâi  primi  catedra  de  filozofie,  iar  la  cea
           nu se mai aflau în deplină siguranţă.  de  a  doua  catedra  dreptului  natural  politic
             în  18  Octomvrie  soseşte  în  Pavia,  unde   şi privat. 3 ).
            după  o  groază  de  neplăceri,  pe  care  singur   Mai  târziu  i  se  propune  definitiv  inspecto­
           ni  le  spune  în  memoriile  sale  netipărite,  în   ratul  şcoalelor, 4 )  dar  el  nu  l-a  primit:  modest
            sfârşit  prin  luna  Noemvrie  ajunge  să  se  în­  şi  mulţumit  cu  cariera  profesorală,  rămase
            scrie  la  universitate.  Aci  petrece  până  în   şi  pe  mai  departe  în  situaţia  veche,  cu  care
            Iunie  1854.  în  5  a  lunei  acesteia  face  al  pa-   s’a  împrietinit,  şi  pe  care  nu  mai  voia  s’o
            trălea,  şi  cel  din  urmă  riguros,  în  6  se  pro­  schimbe cu nici o altă slujbă.
            movează  la  rangul  de  doctor  în  drept,  iar   La  1862  abzice  dela  gimnaziul  academic  şi
           în 7 pleacă spre casă.            rămâne  numai  la  catedrele  dela  facultate, 3 )
             După  o  călătorie  de  şasă  zile,  la  13  Iunie,   ca  astfel  cu  atât  mai  liber  şi  mai  intensiv
           se  află  deja  în  Viena,  unde  eră  pregătită  calea   să  se  poată  consacră  studiilor  sale  de  filo­
                                             zofie şi de drept.
           să  i  se  dea  o  slujbă  austriacă,  precum  apare
           evident  din  o  scrisoare  ce-i  venea  dela  se­
            cretarul  ministerial  Heufler. 3 ).  Dar  el  preferi   ')  Scrisoarea  Depart.  Instr.  Publ.  de  dto  10  Sept.
           să  treacă  în  Moldova,  unde  la  propunerea   1854 Sec{. 1. Nr. 5574.
                                               s )  Scrisoarea  Ministeriului  de  interne  de  dto  1  Dec.
           lui Laurian, i se deschidea o frumoasă
                                             1&54, nr. 13536.
                                               s )  Prefaţa  dela  Dreptul  public  al  Românilor,
             ') „Wiener Zeitung" Nr. 228 de 24 Sept. 1850.   pag. XXV.
             a ) Cf. „Observatorul" din 1880, Nr. 97, pag. 390.   ‘) Ibidem, pag. XXV.
             *) Cf. „Amicul Familiei" din 1890, Nr. 2 pag. 24.  s ) Ibidem, pag. XXV.
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15