Page 13 - 1908-20

Nrul 20, 1908. LUCEAFĂRUL 485
în atelierul său, cumpărat de Ministerul în Harem"), pe care o părăseşte pentru a
Instrucţiei din România şi numit „Mu­ trece la impresionism, la reprezentarea vieţii
zeul Aman“, înaugurat de curând. Din de toate zilele („Petrecerea de întâiu Mai"). Iar
operile din acest muzeu, cari îmbrăţişează când a pătruns viaţa ţărănească în artă, începe
toate epocile lui de creaţie, ne putem face să zugrăvească hore si scene dela ţară, în cari
o icoană a personalităţii artistice a lui Aman. se vede mai bine lipsa lui de pătrundere.
El ni se înfăţişează ca pictor, zugrav şi Aman e primul la noi Românii, care s’a
sculptor. Din toate artele mai mult l-au atras ocupat şi cu gravura. Subiectele gravurilor
pictura şi sculptura, „pictura mai ales ca sunt cele mai multe repetiţii ale picturilor
mobilul cel mai puternic al înălţării cuge­ sale. Cele mai bune sunt şi aici portretele.
tărilor şi al desvoltării simţemintelor de De remarcat e portretul maicii sale.
mărire şi de naţionalitate", cum ne mărtu­ Sculpturile lui Aman sunt mai mult de­
riseşte singur. „Pictura — continuă dânsul — corative. Mobilele din atelierul său sunt
pune istoria în acţiune, conservă patriei lucrate de el însuşi.
portretele oamenilor mari, cari s’au devotat Toate încercările variate, în diferitele do­
pentru dânsa şi au ilustrat-o, dă scrierilor menii ale artei, ne dau o dovadă a strădu­
un corp şi o coloare şi le împodobeşte cu inţelor lui Aman. După modelul quatrocen-
inspiraţiunile imaginaţiunii pictorului, care tiştilor el voiâ să creeze în toate ramurile
fiind artist e totodată poet şi creator". artelor plastice. în parte a şi reuşit. Ar fi
Aceste mărturisiri ne desvălue concepţia creat însă opere cu mult superioare, dacă
greşită ce-o avea Aman despre pictură. nu s’ar fi lăsat înfluenţat de curentele tim­
Arta, după el, are numai rolul secundar pului său, cari fac ca opera Iui să fie prea
de a servi idea de naţionalitate, de a ilu­ puţin personală, prea puţin unitară şi omogenă.
stră istoria. El impune artei teze, scopuri Aman îşi va păstră însă întotdeauna cu
practice. Aşa se explică cum din numeroasele cinste locul de p ă r i n t e al învăţământului
sale pânze nici una nu trezeşte în suflet artistic din România.')
emoţia adâncă a adevăratei opere de arte. Dl Tzigara-Samurcaş, care a aranjat Mu­
Creaţiunile Iui rămân la suprafaţă, sunt mai zeul Aman şi a alcătuit catalogul acestuia,
mult studiate, decât simţite şi trăite. De a adus cel mai bun serviciu artei româneşti,
aceea se încearcă cu aceeaşi uşurinţă şi cu pentru care trebue să-i fim recunoscători.
acelaş rezultat în toate genurile de pictură. O. C. T.
Dela scena militară trece la portret, în care
*) Rezumat al Studiului d-Iui Al. Tzigara-Samurcaş
a reuşit mai bine. Moda l-a făcut să încerce din „Catalogul Muzeului Aman“. Minerva. Bucureşti
şi pictura cu subiecte orientale („Teleleice 1908.

Din seara cu sfârşiri de stele...
Din seara cu sfârşiri de stele, Din seara când îngândurată Şi cum împrăştiate stele,
Când foile de trandafir Alunecă privirea ta Păstrând al razelor ecou,
în sărutarea-ţi ucigaşă Pe urma stelei ce ’n risipă 5e ’mbrăfişează iar, — să nască
Mureau strivite fir cu fir, Albastrul zării fulgeră, Lumina unui soare nou,
Din seara când pluteă în juru-fi Mă ’ndeamnă gândurile toate Din cântecile mele toate
Atâta patimă şi dor, Să-mi risipesc nepăsător Un cântec nou să fac aş vrea,
Şi când ninsoarea parfumată Cântările-mi de pân' acuma, Şi toate cântecile mele
îţi împletea un alb covor, întreagă amintirea lor, Să fi le ’nchin, stăpâna mea...
Victor Eftimiu.