Page 9 - 1908-20
P. 9
Nrnl 20. 1908. LUCEAFĂRUL 481
şi fundul de astrahan se înfăţişă golaş de ibrişinul, aducea răbufneli reci la olaltă cu
podoaba lui cea creaţă şi mătăsoasă, ce că vălmăşagul glasurilor de trâmbiţe, ce vestiau
zuse prada jigăniilor... Când întoarse cutia că muzica se întoarce dela paradă. Oştirea
cu gura în jos, se scutură o rumegătură de sărbătorită se apropia şi avea să treacă, ca
blană, ce se totdeauna, pe
aşeză pescân sub ferestrile
duri ca o nin- lui, deschise
soaredejale... la perete şi
Rămase uimit, mişcate de
uluit, cu gura vântuleţul ce
căscată, cu se înteţiâ. Îşi
nişte ochi îndesă pe cap
mari, înfrico căciuliţa go
şaţi ... Fire- laşe şi se în
nrile numai, fipse, aşa gă
'şi medaliile tit, în perva
rămăseseră zul tereştrii.
neatinse, dar Când auzi şi
ca înnegrite muzica, simţi
de fum şi ele. săltând toată
In ziua a- rămăşiţa de
ceea, încer viaţădintr’ân-
carea fusese sul şi-i veniâ
prea mare. să se svârle
Găsi, însă, a- pe fereastră.
tâta putere Luă o ţinută
cât să-şi pi soldăţeascăla
seze nişte ti- trecerea dra
bişirşi începu pelului, ţi
să frece me nând dreapta
daliile,pefaţă, deasupra
pe dos, bă umărului, în-
gător de sea tr’un evlavios
mă, temător s a l u t . . . Ofi-
să nu le strice, cerii îl ve
curăţându-le deau, price
ca pe nişte peau, şi cer
copii ai lui, cau să-l a-
pe cari îi cu lungedeacolo
răţă şi-i îngri cu semne pe
jeşte, — să le care el le luă
frece cu o drept încuvi
mână uşoară T. Aman: Mama pictorului (gravură). inţări şi ad
şi niângă- miraţie.
ioasă,când pe o faţă, când pe alta, apoi verigile Pe urmă veniâ escadronul. Tăcuse muzica
coclite, de străluceau iară ca mai de mult. şi numai trâmbiţele călăraşilor tremurau văz
Le potrivi, apoi, în ace cu gămălie, pe pieptul duhurile cu un marş tărăgănat şi lung. Vederea
halatului, petrecu ledunca peste umeri şi în călăreţilor îi aprinse şi mai tare închipuirea
cinse şarful. bolnavă, ieşi afară, sări parmaclâcul şi se
Un firicel de vânt, subţire dar tăietor ca înfiinţă în portiţa dela drum. Scosese căciula
