Page 12 - 1908-20
P. 12

484                        u: CEAFĂHUL                 Nrul 20, 1908.

           Crimea,  urmărind,  ca  martor
           ocular,  desfăşurarea  lui  şi
           făcând  studii  despre  tot  felul
           de  lucruri  ce  s’ar  putea  In­
           troduce  într’o  bătălie.  Rezul­
           tatul  acestor  studii  e  tabloul
           Bătăliei  dela  Alina,  care  a  fost
           expus  la  expoziţia  universală
           din  Paris.  Ambele  tablouri
           întrunesc  toate  caracteristicile
           genului  de  pictură,  atunci  la
           modă.  „Tipicul  acestor  scene
           este:  îngrămădiri  de  soldaţi
           cu  uniforme  diferite;  ei  au
           aerul  de  a  se  luptă,  în  reali­
           tate  însă  par  a  fi  mai  pre­
           ocupaţi  de  efectul  ce  fac  a-
           supra privitorilor".
             Pe  lângă  influenţa  picturei
           franceze  contimporane,  Aman
           n’a  scăpat  nici  de  influenţa   Muzeul Aman (odinioară atelierul pictorului).
           „tenebroşilor"  italieni  din  acea
           epocă.  In  tablourile  lui  „Bătălia  din  insula   ţiilor  tinere  din  România,  cu  o  stăruinţă  şi
           Sf.  Gheorghe",  „Cea  din  urmă  noapte  a  lui   cu  o  pricepere,  care  fac  din  el  un  „adevărat
           Mihai  Viteazul",  găsim  acelaş  contrast  izbitor   părinte"  al  picturei  româneşti.  Până  la  moarte
           dintre  umbră  şi  lumină,  aceeaşi  compoziţie   a  luptat  pentru  desvoltarea  şi  organizarea
           în  gesticularea  personagiilor,  cari  caracteri­  artelor  în  România,  căutând  să  întemeieze  o
           zează  tendinţele  exagerate  şi  falşe  ale  vechii   artă   naţională.   „Dorinţa   mea   ne   spune
           scoale italiene, atunci reînviată.  dânsul  —  a  fost  şi  este  de  a  înfiinţa  în
             „Temperament  prea  puţin  puternic  pentru   România  începutul  unei  şcoli  de  pictură,
           a  aveâ  o  notă  personală,  pentru  un  ideal  al   care  progresând  cu  timpul  să  devină  o  şcoală
           său  propriu,  Aman  se  lasă  prea  influenţat  de   naţională  şi  mare,  la  care  străinii  să  vie  să
           numeroasele  curente,  cari  frământau  pictura   caute perfecţionarea şi mărirea lor".
           timpului  său  şi,  imitând  când  pe  unul,  când
           pe  altul,  i  se  anihilă  propria-i  personalitate.   în  afară  de  şcoala  de  el  întemeiată,  el  făcu
           Înzestrat  cu  un  real  simţ  artistic,  Aman  ni-   din  atelierul  său  din  strada  Clemenţei  un
           zuind  prea  repede  la  succese  mari  în  pictură,   focar  artistic  al  întregei  lumi  bucureştene.
           a  desconsiderat  prea  de  timpuriu  avantagiile   Prin  cunoştinţele  sale  variate,  prin  cultura
           ce oferă studiul îndelungat şi sincer al naturii".  lui  muzicală  şi  literară  aleasă  atrăgea  multă
             Din  timpul  şederii  lui  la  Paris  o  menţiune   lume  în  cuibul  său  artistic,  în  care  se  în­
           specială  merită  cea  mai  bună  şi  mai  originală   truneau  şi  elevii  lui  mai  buni  din  ultimii
           lucrare  a  lui  şi  anume:  „Portretul  artistului   ani,  atunci  când  vacanţele  întrerupeau  lucrul
           de  el  însuşi",  în  care  ne  dă  măsura  talentului   la  şcoală.  Căci  Aman  a  muncit  neîntrerupt
           său şi nota lui personală.        până  în  ultimele  lui  zile.  Astfel  se  explică
                           *                 şi bogăţia lucrărilor sale.
             La  1858  se  întoarce  în  ţară  şi  la  stăruinţa   în  ziua  de  19  August  1891  artistul  s’a  stins
           lui,  la  1864,  se  înfiinţează  cele  două  şcoli   în  atelierul  său,  în  mijlocul  lumei  create  de
           naţionale  de  „Belle-arte".  El  e  numit  direc­  dânsul.
           torul  celei  din  Bucureşti,  şi  a  muncit  o  viaţă   în  urma  lui  au  rămas  numeroase  lucrări,
           întreagă  pentru  educaţia  artistică  a  genera­  dintre  cari  o  bună  parte  astăzi  sunt  păstrate
   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17