Page 6 - 1909-07

150 LUCEAFĂRUL Nrui ?, 1909.

Felicitări...

— Schiţă. —
Ce de bucluc îţi mai fac şi gazetarii ăştia risesc zilele. De-aia şi trăesc mai mult la
câteodată. N’apucă să şoptească cutare copist ţară. O să mă onorezi odată, la dejun, la
mai limbut dela minister şi, haiti, te şi trân­ Tunseşti, n’est-ce p as? Pe la mine, pe-acolo
teşte la ştirile zilei. Ba încă cu litere groase: bântue hoţii şi tâlharii, dar toţi cu greutate:
„Domnu Scântee, excelentul nostru amic-, cu­ mari iproprietari. Le pune vârf unul, Arţăreanu,
noscutul... eminentul... este numit controlor un calpuzan cum nu sunt doi. Fură şi oul
general în judeţul C.“ de sub coţofană, schingiuie, suge, răpeşte,
Şi ’n ziua aia, în cele următoare, câte zile-i pe ţărani i-a adus în sapă de lemn. Cu ăla
stă la Bucureşti până să ţi se facă decretul, nici în clin nici în mânecă, şi., la mir fără
să-l contrasemneze ministrul şi să-I iscălească îndurare. Din capul locului, să ştii, ţi-o
Regele, până să juri şi să primeşti „înstruc- spun. Şi dacă izbuteşti, ţi-ai îndeplinit che­
ţiile" ministeriale, toată vietatea din V., oraşul marea.
de reşedinţă al judeţului C., aflătoare în Bu­ I-am mulţumit şi mi-am văzut de mâncare.
cureşti, te caută, te pândeşte şi îţi ţine calea Când să ies dela birt, ieşiâ şi el. Mai
ca să te felicite şi să te „instruiască** chiar eră cu vre-o alţi trei. Şi ăia tot din judeţul
înaintea ministrului. Mai întâiu, ca om ce-ai lui. Mi i-a înfăţişat. Âm schimbat fierbinţi
trăit şi ici şi colo, ai un număr de cunoscuţi strângeri de mână. Unul m’a tras deoparte, în
din V., ei au pe alţii şi aceia încă o sumă. colţul uliţii, sub un burlan găurit de unde-mi
Par’că ies din pământ: toţi pe câţi i-a adus picau pe pălărie stropi de zăpadă topită:
treburile la Bucureşti îţi sar înainte şi numai Cunoaşteţi judeţul, locurile, oamenii din
de iei te loveşti. V.? Nu? Atunci vă stau la dispoziţie. E bine
Vine unul, dintre cei d’intâi, pe uliţă şi te să fiţi informaţi asupra deprinderilor şi por­
opreşte: nirilor fiecăruia ca să-i ocoliţi şi buna
— Te felicit, dragă; frumos post. Foarte bine d-voastră credinţă să nu fie înşelată. înalta
îmi pare că vii tocmai la noi. Dar să-ţi spun d-voastră funcţie vă permite să n’aplecaţi
ceva, ne cunoaştem doar de-atâta vreme şi urechia nici într*o parte, să vă încredinţaţi
ştii cât ţin la tine, ai putea să cazi victimă: singur şi să lucraţi în consecinţă. Deocamdată
fereşte-te de prefect. E mâţă blândă care nu e rău să ştiţi cine e deputatul Văcşulea,
sgârie afurisit. Atâta-ţi spun. Un homme fiindcă de el o să vă loviţi dela primii paşi.
ayerti en vaut deux. O să vă ceară şi pe Dumnezeu din cer pentru
Ăsta e un candidat căzut la locul de prefect puşlamalele lui şi de-ţi avea putere să-i daţi
în V. împărăţia Atotputernicului, tot mulţumit n’o să
La birt alt viitor concetăţean, care are o fie. întrebaţi şi pe alţii. Dar nu vă potriviţi
„trebuinţă** pe la nu ştiu ce înaltă dregătorie. nimănui. Cumpăniţi d-voastră. Cu inteligenţa
Prieteni după băncile şcoalei, dar de câţiva şi remarcabila agerime a spiritului dumnia-
ani nu ne-am mai prea văzut. Cum mă zăreşte, voastră o să...
cu şervetul la gât, se scoală, doboară scaunele Şi tocmai când întindea mâna cu degetile
pe unde trece, ghionteşte pe muştereiii ceilalţi răşchirate în vânt, cam spre înălţimea pala­
şi tabără la masa mea: tului ministerului de interne unde ne găseam,
— Bravo, cher, la belle place! La trece secretarul general dela ministerul meu.
dreptul vorbind ţi se şi cuveniâ. Judeţul Spusei că am o treabă cu dânsul şi mă co-
frumos, văi, coline, poieni, gârle: un raiu torosii de el.
pământesc. Sper însă că nu vii ca să faci Domnul? Nici nu ştiu bine cum îl chiamă.
poezie. Numai la reşedinţă nu e de trăit, La minister, după amează, în cabinetul unui
întreabă-mă pe mine. Eu nu sunt localnic, director de serviciu, sunt vre-o doisprezece
prin însurătoare însă contez acolo şi-mi afu­ cloncani din toate unghiurile ţării. Se fac