Page 14 - 1909-20

458 LUCEAFĂRUL Nrul 20, 1909.
Lupte grele pentru-ai săi Cu al soarelui apus,
I-au grăbit sfârşirea, Tu rămâi orfană,
Dar otrava celor răi Dar stăpânul cel de sus
Nu i-a frânt iubirea. Ţi-a trimite mană.
„Turmă mică, credincios Lemn şi peatră ţi-am cioplit,
Ţi-am păzit tot pasul, Ţi-am lucrat ogorul,
Fie-mi munca de folos Şi sub stâncă de granit
Căci îmi caut sălaşul. Ţi-am săpat izvorul.

Celce m’a purtat în sbor,
Dup’ a mea dorinţă,
Va trimite creator
De-i avea credinţă."
Maria Cunţan.

Audienţa lui Şaguna la împăratul.'
Cu căderea lui Schmerling apuse, deocamdată, şi siguranţă, căci informaţia publicată de ziarul oficios
pentru Românii ardeleni steaua norocului. Orizontul al ministerului din Viena „Debatle", — care erâ in
vieţii lor politice începe a se întuneca. Căci cea acelaş timp şi organul aristocraţiei maghiare conser­
dintâiu jertfă, pe care o cerea împăcarea Ungurilor vative, — cu privire la această audienţă, pare cu mult
cu dinastia, era autonomia Ardealului căreia avea prea eufenristă, urmărind anume scopul de a domoli
să-i urmeze peste doi ani sfârticarea egalei îndreptă­ chiar dela început spiritele. După această informaţie,
ţiri naţionale, inarticulată in legile dietei din Sibiiu. mitropolitul Şaguna s’ar fi convins cu ocazia acestei
în preajma schimbărilor mari, prin cari avea să audienţe, că „nu e nici în intenţiunile Majestăţii Sale,
treacă monarhia întreagă, împăratul chemă Ia audienţă nici in instrucţiunile date guvernului de cătră monarh,
in Viena mai mulţi conducători politici; între ei, din ca să se atingă câtuş de puţin drepturile naţiunii ro­
partea Românilor, pe mitropolitul Şaguna, care la mâne din Transilvania, câştigate în timpul din urmâ“.
sfârşitul lui August 1865 s’a şi înfăţişat in audientă, Se spunea mai departe, că „Românii din Transilvania
câştigându-şi cu acest prilej orientare sigură asupra au a mulţămi pentru aceste mari rezultate naţionale,
schimbărilor, ce aveau să urmeze şi obţinând, cum in afară de graţia monarhului, talentului eminent, pru­
se afirmă, şi asigurarea din părţile cele mai compe­ denţei diplomatice extraordinare şi pătrunderei poli­
tente, că drepturile naţiunii române, statorite în pri­ tice a mitropolitului Şaguna".
mele două articole de lege ale dietei din Sibiiu, nu în memoriul său, Şaguna scrie foarte laconic despre
vor fi ştirbite. Asupra acestei audiente Şaguna a evitat această audienţă şi nu face nici o menţiune de asi­
a da vre-o desluşire în merit. Deaceea s’au răspândit gurările, ce i s’ar fi dat cu acel prilej din partea
diferite versiuni cu privire la conversaţia, ce s’ar fi monarhului, „trebue să amintesc, — scrie el că
desfăşurat cu acea ocazie între Şaguna şi împăratul. Majestatea Sa m’a chemat pe mine la Viena, unde,
Una dintre ele erâ aceasta, pe care o înregistrează sosind în 22 August st. v., am avut audienţă, cu care
şi Bariţiu, fără a garantă pentru adevărul ei: dupăce prilej împăratul mi-a comunicat schimbările radicale
împăratul i-a comunicat schimbările, ce au să se de stat, ce erau să se întâmple. Lumea noastră erâ
întâmple în curând, Şaguna ar fi răspuns: „Voinţa curioasă să afle dela mine cauza, pentru care am fost
Majestăţii Tale este poruncă pentru naţiunea ro­ chemat la împăratul. Nu mult după aceea se luă în
mână". — Că pe lângă ştirile privitoare la aceste nume de rău tăcerea mea şi Bariţiu cu Dr. Raţiu ve­
schimbări fatale pentru cauza naţională, i se va fi niseră la Sibiiu şi se consultară cu Conrad Schmidt,
dat lui Şaguna şi vre-o asigurare pentru viitor, e corniţele săsesc (care fusese şi el în audienţă!) şi cu
probabil. comandantul militar, principele Montenuovo; aceştia
în această privinţă nimic nu se poate şti însă cu amândoi îmbărbătară pe cei doi Români cătră opo­
ziţie. La mine n’au fost, dar venind la mine principele
’) Capit. V, partea a V-a din Monografia d-lui Dr. I. Montenuovo, îmi povesti conversaţia lor dela el şi
Lupaş. Conrad Schmidt cu aceea, că aceşti doi bărbaţi ri-