Page 10 - 1926-13

trt vmvr.nsvi. ljtkrah
cu umpluturi stângace. Textul de la 15S9 scriu, dar nu răuşesc, fiindcă creta e udă. Arhiva pentru Ştiinţa
nu-l avem, cel dela 1602 de asemeni. Elementul principal în relaţiunea teleolo-
Aşa în cât o rezemare a textului de la logică este ideea conducătoare, planul în­ şi Reforma Socială
1604 pe cel, de la 1603 e în tot cazul de o tocmit dinainte. Ilamlet vrea să pedep­
valoare îndoeJnieă. sească abaterea -morală în oare se împot­
(Note sur la date de Ilamlet). molesc cei din jurul său, dar când se pre­ „Institutul Social Rbmâu“, de sub direc­
Aceasta ne aduce aminte întru câtva zintă în faţa vieţii şi vrea să scrie sen­ ţia d-lui profesor D. Guşti, ale cărui ci­
de ceeace s'a întâmplat în mod analog cu tinţa, creerul său îmbibat cu cea mai cluri de prelegeri anuale s’au cristalizat în
Tercnti.u. concentrată intelectualitate, nu mai poa­ valoroase monografii ca : „Noua Constitu­
Până la 1907, până când nu se cunoş­ te scrie. Eemcea ‘reprezintă pentru el ele­ ţie a României şi nouile constituţii euro­
teau fragmente mai ample, din, Menandru, mentul generator al înjosirii morale : ta­ pene" ; „Doctrinele partidelor politice" şi
toţi istoricii literari admiteau, că opera tăl său a fost omorât, pentru ca femeea „Politica externă* urmăreşte şi o activita­
1
lui Teren jiu se inspiră direct din Menan­ sa rămasă liberă să poată avea lângă sine te periodică, publicând, acum in urmă, în
dru, pe care nimeni nu-1 cunoaşte de cât pe celălalt, pe ucigaş. Ofelia este trimisă caete trimestriale, una din cele mai euro­
din citatele, imitaţiunile (ca versiunea la mănăstire. Nu făcuse nimic, dar era pene, ca înfăţişare şi gravitate, reviste :
germană a tragediei, lui Kid) sau refe­ fenice. (Părere, pe care o are şi d. M. Arhiva pentru ştiinfa şi.reforma socială.
rinţelor contimporanilor. Nimeni n‘a sus- Dragomirescu „Ilamlet" în ,Clipa* 15 Cercetătorul în domeniul sociologiei teo­
1
inui însă că Terenţiu strică piesele lui Martie 1925. retice sau aplicate nu se poate lipsi de co­
lenandru. După 1907, când Menandru a Ilamlet însuşi zămislit de femeea părtaşă lecţiile „Arhivei pentru ştiinţa şi reforma
fost descoperit mai intens prin găsirea la crimă, va trebui să-şi pedepsească ma­ socială**, în paginile căreia au apărut până
unor texte cu fragmente mai mari, s'a ma, dar o iubeşte, fiindcă instinctul filial astăzi studii, juridice şi economice, de i-
constatat că gloria lui Menandru era nu poate încăpea sub legile minţii. Vâr­ gienă şi politică socială, de teorie politică
mult mai mare înainte de a fi cunoscut ! tejul acesta anihilant de forţe ii încreme­ precum şi o foarte bogată documentare cul­
Am putea spune, că asemănarea celor neşte actul. Mintea sa a găsit însă un turală românească. Numărul dublu, 1—2.
doi ca destui istorico-leterar merge şi subterfugiu. Va pândi va trebui să se an. VI pe 1926, apărut zilele acestea, din
mai departe. Tcrentiu ca şi Shakespeare convingă. Se preface nebun. Omoară fără „Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială**
trecuse multă vreme drept un pseudonim. să ştie pe Polonius şi provoacă peirea O- adună în peste două sute pagini o adevă­
In locul listei nesfârşite de autori» cari feliei. Axa minţii sale e în afară de aceea
se ascundeau sub numele omului din a destinului căci nu pedepseşte pe ade­ rată enciclopedie de o actualitate sociolo­
gică.
8tratford, Terenţiu ar fi fost numai nu­ văraţii vinovaţi. întâia secţie cuprinde Studii: o bogată
mele de împrumut, fie al lui Scipio, fie Sufletul i se împleticeşte şi pe pragul
al lui Laetus. De cât că Terenţiu însuşi morţii sale cei doi culpabili adevăraţi caracterizare a personalităţii preşedintelui
Toma
republicei'cehoslovace,
Ganigue
dărâmă această serioasă descoperire prin sunt târâţi după sine, dar nu din pricina
prologurile comediilor sale. lui Ilamlet. Pedeapsa nu vinei numai prin Masaryk, în care d. profesor D. Guşti ur­
Să presupunem că ni s'ar fi păstrat e- el şi de la el. măreşte viaţa, doctrina şi concepţia filo­
diţidle de la 1589 şi 1602. Să mai presupu­ Aci e tragicul profund din Ilamlet, dar sofică a ctelebrului filosof şi om de stat.
nem că opera lui Thoinas Kid am cunoaş­ un om isteţ poate râde în faţa acestei Caracterizarea închee cu noua concepte
te-o. Cu aceasta se ocupă oare estetica? desfăşurări. a patriotismului după Masaryk : „este pa-
D-le Dragoş Protopopescu, d-tâ ai în faţă D. Dragoş Protopopescu e isteţ, dar e şi triotizmul binefăcător bazat pe respectul
ediţia din 1604 şi când o citeşti îţi vine să \ osci. C’est plus fort quc lui. de sine însuşi pe respectul de alţii şi pe
râzi. Eşti iiber Ai făcut o valorificare Dacă ţinea numai decât să râdă, putea respectul adevărului, care exclude preju­
pe care ai semnat-o. să ajungă acolo şi printr'o falsă demon­ decata, minciuna şi, violenţa, purifică per­
Crezi că Ilamlet e o operă de geniu, straţie estetică, nu numai printr'una is- sonalitatea de caracterul mitic, mistic şi
dar neartistică, adică o apă uscată ? Foar­ torică-literară în mod absolut inedită. romantic, eliberează spiritul de superstiţie
te bine. Eu ce să-ţi fac ? Dar când vine Nu e nevoe să invoci o operă, pe care şi antropomorfism, acordându-i adevărata
cineva şi te întreabă pe ce îţi reazimi es- nu o cunoşti ca să arăţi inferioritatea libertate, care nu este nuami politică, ci iu
teticeşte valorificarea, iiu istoriceşte fi­ susţii, nepricepând nimic din concepţia primul rând spirituală şi morală, căci nu
indcă numai prin judecăţi de valorificare, imitatorului când puteai foarte bine să esfce o mai josnică servitute ca josnicia su­
se ajunge la o operaţie estetică, d-ta scrii lui „Ilamlet *, că opera e slabă. fletească.: libertatea interioară este condi­
1
„Ilamlet şi critica ventricolă'* ? (Ibid). Muncitorul, disciplinatul, decentul, is­ ţia libertăţii externe".
Ai fost în Anglia. Pe acolo aşa se pro­ teţul şi cuiiosul domn Dragoş Protopo­ Urmează : „Lesl Origines de l’Etat actuel
cedează în materie ? Zici că, estetica în­ pescu demonstrează lipsa de valoare a des nationalitâs dans la grande Roumanie*
semnează muncă, disciplină, decenţă, is­ lui Ilamlet „înotând voiniceşte în date de N. Iorga ; „Rolul social al proprietăţii
teţime şi nobilă curiozitate care fac din bio-bibliografice. Izbucneşte în râs la mijlocii** de Const Garoflid ; „Criterii so­
ştiinţa literară a vremii un somptuos la- „Ilamlet" şi plânge cu sughiţai' la „Ne­ cialo în finanţele publice" de ing. Miliail
borator de inteligenţă omenească (Ibid). vestele \esele din Windsor“. Manoilescu şi „Problemele actuale ale miş­
1
De fapt ea însemnează toate acestea şi Metoda e istorică, concluzie, estetică, cării cooperative mondiale* de Gromoslav
încă ceva şi anume: să nu confunz' de pil­ iar rezultatul e gratuit, dar plin de pres­ Mladenatz.
dă, electricitatea cu descoperitorul ei sau tigiu ştiinţific. Secţia a doua Arhiva documentara cu­
să-ţi închipui că dacă Omer ar fi cunoscut Mărturisesc că am chinuit pc cititori prinde : „Minoritatea noastră germană * de
1
radiotelefonia ar fi încetat de a mai fi şi eu cu date biobibiografice. Credeam în­ Vasile Stoica ; „Procedura pentru protec­
poet. N‘ar mai fii scris „Iliada", fireşte, să, că atunci când d. Dragoş Protopopescu ţia minorităţilor înaintea societăţii naţiu-
dar ne-ar fi dat ceva de aceeaş valoare. nilor“, de S. Şerbescu ; şi „Activitatea ser­
Câţi oameni muncitori, disciplinaţi, de- recomandă tutulora Istoria l'tcrară, dar viciului asistenţei infantile de pe lângă
cenţ‘, isteţi şi curioşi vor fi existând în din isteţime o numeşte estetică, va fi a- casa centrală a asigurărilor sociale deja
vând dreptate, deşi unele lungimi din
lumea aceasta ? Toţi aceştia sunt esteti­ Ilamlet se pot demonstra esteticeşte şi 1 Noembrie — 1 Iulie 1924**. de dr. Horia
cieni ? Slobozianu.
Şi apoi decenţa cuiva, ce ni-1 arată, pe fără invocarea lui Th. Kid, despre care In secţia IlI-a Arhiva Legislativă: un
acela pe care nu l-a convins cu un anu­ nici nit se ştie precis ce rol va fi avut în interesant referat : „Anteproiectul de lege
mit punct de vedere — să zicem acela în plămădirea tragediei lui Shakespeare. pentru învăţământul secundar, teoretic .şi
Am pornit deci la drum cu ochia-
legătură cu Ilamlet, — ca pe un omj ce se aplicat (practic)", de Al. Procopovici în
„închee la vestă în fiecare dimineaţă şi nul istoric. Când am ajuns la teatru care se trec într’o succintă revistă critică
de pe trampolina catedrei, cu emoţie es­ pe domnul Dragoş Pirotopopescu l-a dat chestiunile examenelor de capacitate, ale
tetică în mână şi împăcată cu sughiţul şi afară din rândul sjectatorilor, fiindcă şcoalei normale superioare, a anului pre­
cu scărpinatul în ceafă, făeându-şi vânt fiicei sgomot cu râsul său. Alunei d. Nis- parator la universitate şi alte chestiuni in­
din ombilicu-i critic, etc. ! (Ibid). Isteţi­ tc.r Pa numit corector al teatrului Naţio­ teresând de aproape învăţământul şi ,,0b-.
me ? O ! mai ales isteţime. nal clin Cernăuţi. Aşa finalitate practică servaţii la problema unificării codului ci­
Cineva vine şi susţine, eă ilamlet e un înţeleg şi eu ! Acum d’abia m'am dumi­ vil" de Ernst Mandicevschi.
ideolog moral. Isteţul răspunde că un rit, ce e cu teleologia lui Ilamlet! Despre „Oligarhia Română * continuă a
1
ideolog moral are totdeauna o finalitate scrie d. Lotar Rădăceanu, doctor în filo­
practică, e teleologic. Deci cum o să fie SCARLAT STRUŢEANU zof fc.
Ilamlet un ideolog moral, el, care ezită Recenziile sunt semnate de d-nii : Ema-
să acţioneze ? (Ibid). noil Bucuţa, M. Sanielevici, Şt. Zeletin, Ni-
Relaţiunca teleologică presupune ceva colae Petrescu, Barbu Solacolu. Tudor Via.
ce poate scăpa unui om isteţ. O astfel de nu, Aurelia Ion Popescu, Marco I. Barasch.
relaţiune are trei termeni: cauza iniţială, Oj spicuire a Recenziilor poate da o i-
mijlocul sau seria mijloacelor şi scopul. magine a bogăţiei şi varietăţii de material
Termenul final poate lipsi, fiindcă sunt pe care-1 conţine această enciclopedie so­
mijloace, care nu-şi ating scopul. Nu ori ciologică.
ce scop avut în vedere este atins şi în re- T. G. Masaryk : Die Weltrevolution und
laţiunea teleologică nu ne interesază, da­ Betrachtungen 1914-1918; Die Neuordnung
că am realizat un» scop, ci dacă el a fost des preussischen hbheren Schulwesens •
vizat. Mă duc, de pildă, la tablă, ca să