Page 9 - 1926-13
P. 9
IWiPMsvl U'i'MAU 9
TOT DESPRE HAMLET la 1602 înscrisă în repertoriul librarilor
în afară de acestea mai avem o ediţie
din Londra la 26 Iulie 1602 şi care ar fi
.SAU având 2145 de versuri. Acesta nu ni s’a
între istorie literară şi estetică păstrat.
In-quarto-ul de la 1604 are 5719 de ver
suri, deci este aproape de două ori mai
: n mare.
Până la 1825 nu se cunoştea ediţia de la
Şi apoi nu trebue să uităm incompara cu va face de fapt istorie literară, cre 1605. Şi cu toate acestea mai multe docu
bila descoperire a lui Looncy 0920). zând că face estetică. mente anterioare anului 1600 ne vorbeau
după care Shakespeare nu e altcineva de Iată raţionamentul Roberlson-Protopo- de o tragedie a lui Hamlet. Thomas Lod-
cât Ed. de Vere al i7-lca conte de Oxc- pcscu: ge; înj 1596 spre a da o idee tle o paloare
ford. Jx>oney era un om serios nu era Hamlet e scris pe la 1601-1602. Shakes extremă zicea: „palid ca masca acelui
un luna tec. peare s’a servit de o piesă cu acel aş nu spectru, care strigă atât de mizerabil la
me şi subiect jucată înainte de 1594 care teatru: „Ilainlet răzbuiui-mă!* O trupă de
1
1
De unde provine, Doamne ! această u- e atribuită lui . Thonv»s Kid. Primul quar- actori jucase la 1594 un Hamlet la Ne-
riaşă şi gratuită activitate umană ? De to (1605) al lui Shakespeare poaită titlul wiington. Apoi Thomas Nash în sersioarea
sigur că toate cele expuse până aci au „Răzbunarea lui Hamlet" ca şi probabil citată vorbea de blândeţii extraşi din Se-
fost stoarse din biata minte omenească al piesei scrisă de Th. Kid, care nu neca (15S9). Toate acestea au făcut pe
sub oblăduirea piezişă a istoriei literare, ni s’a păstrat dar despre oare avem urme Malone să presupue — nu se cunoştea a-
care îşi are, fireşte rostul ei în cu totul într’o versiune germană. tunci in-quarto-ul de la 1605 — un Ham
alte împrejurări ale desfăşurării unei li Al doilea quarto (1604) dublat şi let anterior celui al lui Shakespeare şi
teraturi. Dar de ce istoria literară s'a a- perfecţionat până la transfigurare nu să-l atribue lui Thomas Kid graţie unor
căţat cu atâta înverşunată desnădejde de mai are titlul din cel dintâi, ci cel de mijloace identice la ambii. Gând s’a des
bietul Shakespeare ? Fiindcă unele din astăzi. coperit in-quarto-ul de la 1605, textul ne
publicaţiile în-quarto ale pieselor sale Hamlet în versiunea germană şi în for făcea însă să mergem până la 1591. Intr’a-
nu au numele omului din Statford. Spre ma Kid trebue să simuleze nebunia, ca devăr în scena a 11-a a actului ol 11-lea
pildă, trei din ediţiile tragediei „Romeo să omoare pe rege, fiindcă e înconjurat în pasagiul în care e voi ba de actorii
şi Julrcta (1597,1599, 1609) n'au nume de mereu de gărzi. Această aluzie la gărzi ambulanţi din textul de la 1604 aluzia
11
autor. O a patra cu numele lui Shakes- dispare în quarto-ul shakespearean. Dar ţintea la redeschiderea acelui teatru
peare a fost imediat retrasă din vânzare. atunci de ce se mai preface nebun ? Ca să al Copiilor sfântului Paul, care avu loc
Apoi Shakespeare nu a amintit nimic în se convingă de vinovăţia regalului,— năs la 1600 ; în textul de la 1605 aluzia ţintea
testamentul său despre activitatea sa li coceşte Shakespeare. „El însă uită căi Kid la prima perioadă a reprezentaţiilor pe
terară. Găsim chiar că unele dintre pie îl convinsese pe Hamlet de această vino care le da această trupă de copii şi care
sele atribuite lui Shakespeare înainte de văţie prin apariţia fantomei şi piesa ac- începuseră la 1584 fiind interzise la 1591.
1609 sunt fără nume de autor la 1625. torilor. Urmând deci pe Kid în complica In afară de acestea într’o dramă scrisă
Numai d. Dragoş Protopopescu m‘a rea acţiunei, însă părăsindu-1 în tratarea la 1589 se face aluzie în prolog la Ham
scăpat, numai d-sa m’a dat jos din scrân eroului, Shakespeare a scos de fapt pe let, caricaturizându-1 în mod grotesc.
ciobul îndoelii cu aceste rânduri : „Ches Hamlet din piesă. De aici un caracter de Quizot citează pasagiul din prolog ; ci
1
tiunea anonimatului lui Shakespeare pri turnat* , etc. (Ibid). „De aci un personaj tează şi povestea care circulă pe vremea
veşte... ştiinţa. Până la dânsa noi vom care cam joacă pe din afară, amână în aceea (1589) îin legătură cu puterea spec
înţelege, că cel mai mare geniu poetic mod gratuit şi gratuit îşi meditează amâ tatorului care ar face pe un vinovat ce
al lumii are ceva din psihologia cosmică nările (cruciala problemă hamletică) ...Ce şi-ar vedea vina reprezentată pe scenă
a stelelor. Prestigiul Iui e că, zi şi noapte va mai mult, depăşind cu noul său erou să şi-o mărturisească (mijlocul întrebuin
actual rămâne pururi inaccesibil (Pagini vechea acţiune, Shakespeare nu s'a gân ţat de Hamlet). Iată cum Quizot dărâma
engleze 184). dit cel puţin ia o apropiere între aceste sau în tot cazul zdruncină descoperirea
D, Dragoş Protopopescu e în contra două şi a emis astfel o contradicţie în ter lui Malone.
„istorismului sec şi ateoretic‘‘. (Hamlet meni, o contradicţie în natură... „E nebu Este mai mult de cât probabil, crede
sau între istorie literară şi estetică în Un. nul de odinioară al lui Kid, oare rânjeşte Quizot că ediţia de Ia 1605 a fost făcută
lit.). D. Dragoş Protopopescu o un om de în nebunul luat în serios de Shakespeare fără concursul şi numele lui Shakespeare
ştiinţă, dar nu se ocupă de paternitatea (,,Ibid“) şi de aceea cărturarul profesor de şi anume de către nişte librari neoneşti
operei lui Shakespeare. Pentru d-sa ches la Cernăuţi râde să se prăpădească a- după un manuscris neautentic sustras ac
tiunea aceasta priveşte... şt'inţa şi inter- tunci, când nenorocitul de Shakespeare torilor sau chiar autorului, sau după note
punctează ironic această afirmaţie. AII îl ia în serios pe „zănaticul de Hamlet* . luate în timpul reprezentaţiilor. In pre
1
right ! maşter Dragosh 'Protopopesco. Cu alte cuvinte Shakespeare n‘a 'fost faţa pe care Yohn Heming şi Ilenry Gon-
Dar critica textelor şi interpretarea de cât un cărpaciu ordinar, care a inter dell o puseseră în fruntea ediţiei în-folio
lor? Oştiri cereşti! Pământ. O, iad! cum pretat pi oşteşte o operă, pe care nimeni dela 1625, adăugând titlului celei dela
ar exclama Hamlet. Dar d. Dragoş Pro nu c cunoaşte, şi nici chiar d. Dragoş 1604 că piesa e „imprimată din nou şi
topopescu a studiat la Londra ! L’a vă Protopopescu, lipind la acest text necu augmentată aproape dublu după textul
1
zut şi pe Ed. Gosse stând pe scaun în noscut petice tăiate grosolan, aşa în cât veritabil şi perfect* 1602?) De sigur că
faţa lui ! Şi cu toate acestea e nemulţu a stricat „fasonul'* fabricatului Kid. Shakespeare n’ar fi imprimat la 1605 un
mit de interpretările date până acum, de Acesta c cel ma: inedit exemplu de is Hamlet de la 1589, când de trei ani ■— e-
la Ilenry Mackenzie şi până la A. C. torie litereiă, întiu cât e vorba de infe- diţia de la 1602, care nu ni s’a păstratj era
Brandley. D. Dragoş Protopopescu do oritatea unei opere, faţă de un model, pe scrisă la 1600 — el îşi juca un altul modi
reşte ca interpretarea să fie strânsă „cât caic nimeni nu-1 cunoaşte, de cât din ficat.
se poate în încăperea faptului pozitiv : contrafacerea tardivă a unei versiuni Autorul acestei interpretări citează
1
litera scrisă* . De aceea invoacă criteriul germane. foarte multe pasagii din ediţia 1605 şi din
estetic. Să luăm acum — cerem ertare lui Ro aceea de la 1604 spre a dovccli că ediţia
Aşa dar conjecturile, zămislirile idei bertson şi d-lui Dragoş Protopopescu — dela 1605 e apocrifă.
lor în autori, numărul ţigărilor, cu sau o altă interpretare şi anume aceea a u- Prin urmare ediţia de la 1605 graţie
fără carton, fumate în timpul compunerii, nui traducător şi cercetător al lui Sha indiciilor din text şi a mărturiei vechilor
căutarea paternităţii etc., etc., vor fi eli kespeare. E vorba de umilul Guizot. editori ca şi prin propria mărturisire a lui
minate din procuparea d-lui Dragoş Pro De la Shakespeare avem două in-quar- Shakespeare este triunchiată de o me
topopescu. Nu vor mai fi eroii slmkes- to-uri : unul dela 1605 şi altul de la 1604. moriei lipsită de inteligenţă, şi amestecată
peariani luaţi drept creaţii ideale, nu li
se va mai căuta tălmăcirea, nu li se va
mai născoci pshihologie, ci... se vor justi
:
fica mult mâ uşor prin greşelile poetului.
Hamlet în tragedia lui Shakespeare
zice d. Dragoş Protopopescu este o operă
pe alocurea, neizbutită, fiindcă eroul prin
cipal, e lax şi incongruent ; nu mai e un
Hamlet ideal, ci unul suspect.
Piesa are „lungimi, e şovăelnică şi a-
desea vacuă (D. P. Ilainlet sau între ist.
lit. şi crit. în „Un lit. I“).
Dar d. Dragoş Protopopescu luat de
mână de Robertson, venerabilul septua
genar, va căuta „să .surprindă pe Shakes
peare in procesul de zămislire a piesei.
E vorba de Hamlet (Ibid. II).
Şi în felul acesta d. Dragoş Protopopes
