Page 6 - 1926-13
P. 6
Personalitatea lui Paul Valery ansamblu, o viziune ordonată a tu tur,
lucrurilor pe care le ştie, şi mai ales,
celor pe care le ştie prin experienţj
directă, internă sau externă. Se poat«
concepe un filosof de foarte mare stil
Pe când se afla în Spania, înti’uuul din şte problema filosofici, ea, un fol de temă care n’ar avea cunoştinţe ştiinţifice J
acele turnee de conferinţe care l-au pur constituită treptat prin veacuri şi care se care ar fi un personagiu foarte intere!
tat prin mai multe puncte ale Europei, impune intelectului omului modern; exis sânt. Poate chiar foarte important..." De
Paul Yalery fu invitat să viziteze renu ta însă şi alţii pentru cari filosofia se con taşarea înţeleptului de problemele tradi.
mitul ermitagiu al Sfântului Juan, loc fundă cil problematica personală a gân Jionale ale filosoficii, Valery o sublineazj
aşezat pe o ,mare înălţime muntoasă şi de ditorului, creşte şi se desvoltă in atmos anume. Caracteristic este apoi faptul c»
nude se poate vedea panorama întregei fera proprie de tragism a vieţii iui. Pe diferenţialul şi subtilul .V alery reprezint»
regiuni catalane. Un lunicular conducea această alternanţă dintre intuitivi şi sis o concepţiune populară a filosofarij,
către acest punct predominant. Ajuns târ tematici naivi şi istorici se construeşte în când se ştie că înţelepciunea este înţl
ziu, însoţitorii lui Yalery căutară să stră treaga desvoltare a filosotiei. termenul leasă adeseori ca ipostază populară, nai\j
4
bată prin mulţimea care îşi aştepta rân de „înţelept* mi se pare că se cuvine şi genuină a filosofici.
dul la porţile funicularului, dar un tânăr mai potrivit cugetătorilor aparţinând pri Fiinţa cercetătoare, nealiniată faj»
călugăr franciscan interveni şi se opuse. mei dintre cele două categorii amintite de problemele, istorice ale filosofici, nă
După o discuţie destul de îndârjită unul aici. Şi este foarte interesant de văzut zuind cu răbdare şi modestie către o sin-
din însoţitorii spanioli ai lui Yalery isbuc- cum gânditorul Valery a anulat în sine teză personală, cum se va conduce io
ni; „Ce ruşine, D-lor, pentru poporul orice spirit de sistem, a suprimat orice mijlocul lumii care dela o vreme ii ar- tă
Cataloniei, când se va şti în toată lumea relaţie istorică şi cum atitudinea cerce o solicitudine oarecum indiscretă ? Paul
că n’aţi lăsat să treacă pe „înţeleptul tătoare se împleteşte la el cu însuşi de Valery poartă şi printre oameni spiritul
francez" (Savio francez). Această aminti taliul vieţii. Cartea lui Er. Lelevre ne de investigaţie care îl caracterizează. A-
re o povesteşte Valery cunoscutului jur aduce în această privinţă contribuţii semănându-se cu Descartes în ce priveşte
nalist literar Fredăric Lefâvre, care do preţioase. independenţa gândirii, înclinarea de o
curând a publicat un volum de convorbiri relua problemele dela început şi de a le
1
cu poetul „Tinerei Parce' (Entretiens Cariera literară a lui Paul Yalery a soluţiona personal, Valery se desparte do
4
avec Paul Valery — „Le Livre ' Paris fost întreruptă de o perioadă de tăcere întemeietorul filosofiei moderne prin
1926). Cartea aduce o mulţime de trăsă care a durat 17 ani. Aus să se explice asu curiozitatea faţă de oameni şi întreprin
turi şi suggestii menite să ajute la ca pra acestor împrejurări, Valery declară: derile lor. Aşa se explică el odată asupra
racterizarea personalităţii maestrului „lleredia îmi imputa regulat ceeace el „mondenităţii'*’ lui. Din suggestivele ob
francez, figură dealtfel complexă, înzes numea lenea mea şi care nu era decât servaţii care se pot ceti în această pri
trată cu atributele esoterismului, greu de consecinţa exterioară a unei modificări vinţă, desprindem următorul pasagiu:
prins în resortul ei fundamental, impo profunde care să petrecea in mine. Ce „O conversaţie chiar superficială cu oa
sibil de simplificat. modificare? JN’aş putea s’o definesc. Ea meni cari se găsesc pe culmea carierii
Merită însă să reţinem mai înluiu cu era datorită poate unui fel de substitui lor într’un domeniu oarecare al activi-
vântul pe care călăuza spaniolă l-a între re în factorii ereditari predominanţi, dar tăţii, este totdeauna o învăţătură, o pre
buinţat. Cu ce reputaţie anume va fi a- în definitiv, nu pot spune nimic. Litera cizare de un preţ inestimabil, fie că ne
ji-ns Valery în Spania, care va fi fost at tura niţ satisfăcea spiritul meu de atunci. învaţă direct, prin experienţă imediată, ei
mosfera pe care repedea sa trecere pe LMu obicinniam s‘o considef ca pe o oamenii sunt oameni şj că cele mai înalte
acolo a creat-o, că necunoscutul om din activitate parţială al cărei obiect supe situaţii nu-i feresc de a fi ; fie că ne în-
popor care îl însoţea, a găsit vorba care i rior este studiul şi câştigul mijloacelor gădue să simţim în câteva clipe, chiar
se potriveşte mai bine ? de expresie ale limbii. Am trăit ani lungi numai printr’un cuvânt, o privire, o tă
Se amestecă adeseori filosofia cu în în reflexiuni foarte diverse, fără să mă cere, toată distanţa care există între
ţelepciunea şi filosofii cu înţelepţii. Lu gândesc vreodată că o carieră literară prejudecăţile şi anticipaţiile noastre şi
crul nu este cu toate acestea posibil. In ar putea conveni naturii mele... Nu ve opiniunea acelora caie ştiu. Relaţiunile
munca generală a filosofici, există un deam ieşind din reflecţi unite mele o lu omeneşti sunt foarte preţioase şi frec
moment pur constructiv, arhitectural şi cit, re determinată, ci numai o limpezire ventarea lumii este singurul mijloc de a
există unul a cărei excelenţă stă în pu a cugetării. Tot ce am scris de atunci ni le procura. Unele cuvinte schimbate
nerea naivă a problemei, dintr'nn interes mi-a lost sau comandat, în ce priveşte în jurul unei mese de seară sau în jurul
firesc şi spontan pentru obiectul gândirei proza sau cerut, în se priveşte a ersunle. ceaiului instruesc şi maturizează pe un
speculative. Despre Descartes se poate Astfel Eupalions ou l’Architecte mi-a om mai mult decât lectura a o sută de
.spune d. p. că este unul dintre aceia c .ri fost comandat de revista Arcliitectures, volume. In ce loc al universului se pot
au reprezentat în mai mare măsură vir care fixă chiar numărul literelor întâlni politicul, financiarul, d’plomatuU
tutea acestui din urmă moment, pe când (1J5.800) pe care esseul meu trebuia să-l clericul, omul de spirit, clubmanul, omul
în filosofia imediat următoare lui, mo aibă. De curând un critic găsea că de litere, dacă nu la marginele unei
mentul constructiv cade în primul plan. acest dialog e prea lung. Iată că lun ceşti de ceai şi cu prilejul prăjiturilor?
Există apoi gânditori cari trăesc istorice- gimea lui nu-mi aparţine’*. Poate nici Şi acest mediu, atât de prielnic rapidei
odată spirtiul de sistem n’a întâmpinat percepţiuni a comediei umane, este a-
o opoziţie mai radicală ca la gândi proape în întregime, opera doamnelor .
11
24 Mai. torul care declară a fi sexis mai tot Străbate din toate acestea ceva clin fi
Azi iar a venit Maxcu, bunul meu, prea deauna la cerere, respectând nişte limite gura acelui honnete homme, idealul etic
bunul meu prieten. impuse — desigur şi pentru motivul că al clasicismului, la care inteligenţa cea
în asemenea condiţii, exerciţiul metodo
25 Mai. logic al gândirii (punctul central al pro- mai prevenită se întrunea cu tactul şi
bună voinţa faţă de oameni şi pe care
Când ne-am deşteptat, şoarele dimi
neţii strecura în odaie vesel, câteva pete blematecei lui Valery) creşte în rigoare Valery însuş ne-a lăsat să-l întrezărim
când într’una clin scrierile sale (Intro-
şi preciziune, după cum forma plastică
de lumină. îşi sporeşte relieful în măsura forţelor duct.ion â la methode de Leonardo da
Pe pieptul meu gol Ana, rezimase ca
pul, şi părul ei despletit, părea că e o care au conprimat-o. Vinci) a pronunţat remarcabila vorbă:
Un homme tres eleve n'est jamais un
rădăcină cu mii de braţe, care trăieşte original.
din seva inimei mele. Să vedem însă care este atitudinea lui TUDOR VIANIJ
Mani încredinţat că doarme, şi gân Yalery faţă de vieaţa istorică i proble
dul a şoptit tainic visurilor ei: mei filosofice. Criticul Thibaudet a în
—• Aşi vrea, viaţa mea să fie ca o cercat să localizeze cugetarea maes.rului
iederă legată de a ta, aşi vrea să fiu în succesiunea bergsoniană. Dar Valery
un bulgăre de lut şi tu să fii soare, şi declară : „Personal, în materie filosofică
smerit, plecat şi plin de sete s’aşlept is- sunt un autodidact. Nu ştiu dacă pot fi
vorul tău de lumină... redus la tipul bergsonian, după cum ar
— Aşi vrea să-mi fie vorba mlădiosă vrea amicul meu Thibaudet; dar, nu
şi dulce, să fie imn închinat frumuseţii cred. Bergson aparţine marei dcsvoltări
tale, şi lumea să mă creadă profetul tău... filosofice. In ce mă priveşte, nu fac alt
— Aşi vrea să fiu vis, închegat din tot ceva decât încerc să aprofundez ceeace
ce-i mai frumos în lume, să picur pe voi numi problemele mele şi care nu e-
ochii şi buzele tale şi nimeni, nimeni să rau în chip necesar problemele tradiţio
nu mi te poată lua... nale ale filosofiei. Fiindcă trebue totdea
Dar visurife ei- nu au auzit şoapta gân una să ne justificăm în proprii noştri
durilor mele. ochi, mă justific uneori făurindu-mi o
In vis Ana zise: anumită definiţie a filosofiei. Ei bine!
— Ce straşnic om e Marcul socotesc „filosof" pe orice om, de orice
grad de cultură ar fi, care încearcă din
LIVIU OPRIŞ când în când să-şi creeze o vedere de
