Page 2 - 1926-02

UNIVERSUL LITERAR
RONSAUD
L fântână cu roata de fer, străjuia fundul
Când ai să fii bătrână şi când vei sta acasă
Torcând şi aiintindn-U spre foc ochii căprui
Citind versuri de mine pe gânduri ai să-ii spui
Ronsard mă preaslăvise pe când eram frumoasă.
ŞH n’o să ai in jurul tău nici o servitoare
Care prinzând de veste de-un lucru-atât de rar
Să nu tresară grabnic la numele : Ronsard
Ce-a vrut să-fi facă fala pe veci nemuritoare.
Ci eu voiu fi în târnă o palidă stafie.
Sub mirii, neturburată odihna o să-mi fie
Când tu bătrână, ’n minte frecutu-o să-fi înşiri.
Si-ai să regreţi iubirea şi recele-fi dispreţ.
O )Taştepta, ci pune doar pe iubire preţ •
Culege cât e vreme ai vieţii trandafiri.
N.
întinerise anul în haine de verdeaţă
Pe vremea-aceea’n care, Sinopa, te iubii.
Icoana unei blânde şi dragi copilării
Ţi se ci fia întreagă pe tânăra la fată.
Crai copilă ’n vremea câncl îmi ieşiai in cale,
Copilă erai încă prin umblet şi prin glas,
Prin gura la de cată vrăjii şi-azi am rămas,
Prin ochii tăi, la care gândlndu-mă mi-e jale.
Iar Amor când zărit-a frumosa-ti chip ca’n vise
Degrabă cu-o săgeedă în inima-mi îl scrise.
Si ducă nu eşti astăzi frumoasă că'minte
Nu pot să şterg din suflet în veci icoana ta,
Căci nu chipul de astăzi îmi este viu în minte
Ci chipul fără seamăn ce l-ai avui cândva.
Trad. de IOAN CIORĂNESCU
Cu creionul
Pl IUI, DE VULTUR.
sUolo, in oraşul acela Uliu Moldova, o
curţii caselor vechi în care s'a născut ma­
ma şi au murit bunicii.
Intr'o dimineaţă din începutul unei pri­
măveri, prinţ r’o fereastră deschisă, mama
mi-a arătat o pasăre cum nu mai văzusem
niciodată, stând deasupra fântânii, cu
ghiarele încleştate pe roată :
— Pui de vultur, Puiule!...
Când am cşil in curie şi m’am apropiat
de fântână, puiul de vultur m'a privit ful­
gerător, apoi şi-n inălfat privirea spre \
cerul albastru, sbătându-şi aripile tăiate. V
Zadarnic...
In fiecare dimineaţă alergam în curte. '
la fântână. Puiul dc vultur stătea toi a-
colo, pe roată, sus.
Odată l-am găsii cu capul plecat, cobo-
n'ndu-şi privirea în adâncul fântânii, un­
de vedea, desigur, un petec rotund de cer
albastru.
M'am apropiat nesimţit şi am mişcat
roata. Puiul de vultur a'fipat, mutdildu-şi
repede picioarele pe marginea rotii, ră­
mânând lot sus. Şi de acolo m’a privit
iar fulgerător, şi iar şi-a inălfat privirea >
spre cer, sbătdndu-şi aripile tăiate.
Zadarnic....
Prioia mereu in sus, privia mereu uspre
cerul albastru. — (Iar acolo, jos, in fundul
fântânii, petecul acela rotund, petecul u-
cela albastru, nu era tot un petec de cer V
Aripile nu-l ajutau să urce spre albas­
trul de sus, •— spre albastrul din fundul
fântânii nu-i trebuiau aripi...
Când s’a aruncai dc pe roata fântânii
nu,l-am văzut. L-am văzut târli de o a-
ripă, spre căruia cu gunoi care îşi suna
clopotul la poartă.
IN SPITAL,
AnCvenit cri în Tecuci, odată cu Oc­
tombrie care a rămas afară să scuture co­
pacii şi. să alunge ciori pe cer, iar cu am
trecut ipe lângă grădina publică, şl apoi
tot înainte, până la marginea oraşului,
unde anit intrat in spital.
Am un pat scârfiit, însemnat culnumă-
rul 8 şi aşezat lângă uşă, stând gata parcă
să plece cu mine in sală, — am o pernă
atât de tare încât azi voiu rupe-o
intr'un coif să vad cu ce\este plină, — şi
mai am o pătură neagră, a cărei vechime
îmi spune că tiu numai Sun bolnav a mu­
rit sub ea....
fui fereastră, Octombrie scutură un sal­
câm,..
Eri, după ce am intrat idei, a fost adus.
lângă mine, în patul cu numărul 9, un om
cu barba albă, cu gura strâmbă, cu un
ochi mai deschis decât celălalt.
Toată ziua u gemut, finându-şi mdnile
spre cap, cu degetele sgârcite, parcă să se
apuce de păr.
Spre scară l-au scos cu pat cu lot pe
sală.
Prin uşă it. auziarn gemând mereu...
Trecuse miezul nopţii, când mi-am huit
pătura pe umeri, şi am eşit in sală să-l
întreb ce-l doare.
Lângă patul lui, rezemată de părete, în
mâni cu o lumânare aprinsă, o ţigancă
tânără moţăia. >
La sgomotul uşii a tresărit, şi-a strâns
la piept un şui roşu, şi s’a răstit la bol­
nav :
— Mori mai repede moşule, că n’am
să-mi pierd toată noaptea aici I
D. N TEODORESCU