Page 5 - 1926-02

иптгшиъ ъпжмп 5

M I R O N C O S T I N

Literatura românească, in desvolta- umanistă dela Bar, în Polonia. Cuno­
rea ei istorică şi-a croit două direcţii ştinţele salo de cultură latină, însuşite
bmo distincte: literatura religioasă şi la acea şcoală, se resimt şi în opera sa
literatura istorică. de mai tîrziu; atât în limbă cât şi în
Literatura religioasă prezintă interes gândire.
numai clin punct de vedere al limbii Dar pe lângă cultura latină, Miron
literare, în ea păstrându-se forme lexi­ Costin a mai făcut cunoştinţă şi cu cea Acu câtă va vreme se putea, ceti în câte­
cale şi de altă natură care ajută la cu­ polonă, care era direct, tot un exponent va din marile jurnale din New-York, tipă­
noaşterea formârei limbii noastre în al ei. Cât de mult a înrâurit cronicarii rit în caractere groase, următorul anunţ :
decursul veacurilor. Ea nu este origi­ poloni asupra lui Miron Costin, ne-a „Aduceti-mi un dolari X..., strada Y... 12*
;
nală fiind în bună parte traduceri după arătat în mod foarte judicios, într’un A doua zi, în acelaş loc se putu ceti :
texte străine studiu recent d. P. P. Panaitescu. „Îmi putefi aduce, dolarul şi până măi-
Nu tot acelaş lucru putem spune de­ După o viaţă de aprige frământări, ne”.-
spre literatura istorică, literatura cro­ Miron Costin se stinge în anul 1091 la Iar* a treia zi :
nicarilor. Deşi şi-au făcut cultura în o moşie a sa din judeţul Roman. Sfâr­ ,,Dacă nu-mi aduceţi dolarul [astăzi, îl
alte ţări străine, totuşi în scrisul lor şitul tragic al acestui cărturar lumi­ puteţi păstra mult şi bine; mâine va fi
putem distinge la fiecare pas tendinţa nat, — "a fost decapitat din porunca prea târziu'*. -
spro originalitate şi spre ce este al no­ Domnitorului C. Cantemir, — a fost o Un gazetar, curios cum îi e profesia, se
stru. In această privinţă, primul cro­ vie exemplificare a sacrificiului şi a duse la adresa arătată.ţundc găsi o dacti­
nicar, caro merită toată atenţiunea jertfei sfinte pe caro a adus-o acest su­ lografă care se declară autorizată să pri­
nostră, este Miron Costin. flet distins, neamului său atât do o- mească toţi dolarii ce se vor .aduce pentru
ropsit de soartă. M. H..., însă refuză să. dea vre-o explca-
ţ ie în privinţa destinaţiei acestor aolari.
Viaţa sa sbuciumată care era şi a Din ce 'in ce mai intrigat şi mai curios,
tuturor contemporanilor săi, ne-a imor­ gazetarul făcu o ..anchetă şi află în cele
talizat-o în frumoasele pagini din cro­ din urmă că M. II... era un mare negustor
nică. din New-York care pariase cu câţi-va prie­
Din cuprinsul ei se vede că scriitorul teni că se vor găsi în-New-York cel puţin
nostru îşi nota însemnările sale din o mie de „gâşte" cari.să-i trimeaţă caţi-va
fuga pribegiei prin ţări străine sau în dolari fără să ştie pentru ce. Negustorul
mijlocul crâncenelor lupte de pe cu­ a şi câştigat pariul cu vârf şi îndesat, de­
prinsul patriei sale.
oarece în trei zile, încasase peste 1200 do­
lari, pe cari dealtfel i-a şi restituit.
GH. CARDAŞ

L a t i n e , P o e z i e ! Bernard Sliaw nu poate suferi pe cei
cari cer autografe. Şi dacă arJi după el,
ar trimite la toţi dracii pe inoportunii cari
Aşa a fost pădurea totdeauna : vin să-i cerşească .semnătura. Insă această
O lume de copaci şi de lăstare, — impulsiune iniţială o temperează întotdea­
Şi rătăcia prin luminişuri luna, una q corecţiune naturală şi mai ales un
Iar printre crengi svârlia mărgăritare. mare fond de bunătate.
In zilele din urmă, o persoană, din noua
Zeelandă îi scrie solicitându-i un au­
Nimic nu s’a schimbat! începătoare,
Să şuere, să cânte se îmbie tograf.
Şi tac la glasul tău, privighetoare ! Bernard Shaw sări ca fript. încă unul!
Şi eu revin la tine, Poezie 1 Apoi puse mâna pe toc, se sili să-l în­
moaie în venin şi scrise :
Colecţionarii de autografe sunt plaga u-
Mă duc pe câmp. Cu vălurile’i pale, manitătii. Cum însă ei vor stărui în plicti­
Zefirul mă ’nfăşoară, ca pe merii coasa lor obişnuinţă atâta timp cât noi,
Ce-i scutură de rozele petale, âştialalţi, oamenii cunoscuţi, nu ne vom
Şi vineţie cade umbra serii. hotărî să nu mai dăm autografe, mă văd
în situaţiunea de a opune un refuz cate­
goric cererii d-voasiră.
S’apleacă lanul tot, ca sub o mână Din inimă, al d-voastră,
Desmierdătoare. Gârla argintie Şi... iscăli : Bernard Shaw.
Necontenit în calea ei se mână.
Şi eu revin la tine, Poezie !

Fiu de boer mare, vestit pe acea vre­ E la nămiezi. Văzduhul e fierbinte Un conferenţiar predică pentru supri­
me în Moldova, în curând ajunge şi In kioşcuri adumbrite do zorele marea alcoolului. Intr’o seară, foarte ră­
el în cele mai înalte trepte sociale. Po- Prânzesc familii, — râsete, cuvinte ; guşit, i ceru să i se aducă o ceaşcă de lapte
ziţiunea sa politică şi socială i-a dat Sub streşini cuiburi noi de rândunele. în locul tradiţionalului pahar cu apă. Im­
posibiltatea să cunoască în deaproape presarul gândi că nu e rău să pice şi pu­
toate frământările şi actele cele mai ţin rum în lante.
importante din istoria ţării sale, pe Oraşul pare scund şi mic, în marea In timpul unei perioade elocvente, confe­
care le-a însemnat cu cea mai curată Cu soarele drept stemă 'mpărăţio. renţiarul pune mâna pe ceaşcă, o bea pe
sinceritate în letopiseţele ce le-a scris. O pasăre se-avantă spre tărie, nerăsuflate şi strigă :
1
Nu este nimic de prisos şi nimic fals Să nu-i audă nimenea cântarea 1 — „Extraordinar I Pii I Ce mai vaci I '.
în tot ce a scris acest cronicar. In a- Şi eu revin la tine, Poezie ! *
ceastă privinţă, atât Miron Costin cât 1 a şcoală.
şi alţi cronicari din acea vreme, sau de V. DEMETRIUS -- Cât fac şase şi cu patru?
mai târziu, cum au fost: I. Neculcea, — Unsprezece.
Neculai Costin, D. Cantemir, Radu Gre- — Nu, nu... io vezi... şase şi cu patru...
ceanu şi Stolnicul Constantin Canta* — Douăsprezece...
cuzino, sunt superiori, după o intere­ — Nu...
santă observaţie a d-lui M. Dragomi- — Nouă.
rescu, unor cronicari din Apus. Supe­ — E, asta-i...
rioritatea lor constă în veracitatea su­ — Treisprezece.
fletească şi cunoştinţa directă a fapte­ —- Da pentru Dumnezeu, de ce nu zici
lor la care toţi aceşti cronicari au luat niciodată, zece ?... Şase şi cu patru fac
parte, spre deosebire de cronicarii apu­
seni, cari scrieau numai după docu­ zece.
mente. A, nu, Domnule, zău nu... asta nu
Născut în 1633, a avut posibilitatea se poate... mi-aduc foarte bine aminte—
să se instruiască încă de mic la şcoala cinci şi cu cinci fac zece.