Page 2 - 1926-09

UNIVERSUL LITERAR UNI

P O E T U L

N
' i 'T €3? i
/
Dts
Port cerul cu stele pe umerii meii cele
Februarie, 1854 : S’a născut în satul Tot focul iubirei în piept, cadă.
Se
şuti (Transilvania) Gheorghe Şincai. Cuvântul mi-e harfă, vrăjită de zei, Bol
L Mărite, 1788 : S’a născut în Herţa Iar gândul, toiag ele ‘nţelept. plecă
ohoi) Gh. Asaci. Toi
37 : S’a născut în satul Humuleşti Par bralele-mi ruguri aprinse pe veci, fără
. Neamţ) marele prozator Ion Crean-
Cunună de flăcări mi-e gura, nu lut! bele
05 : Apare în Cernăuţi „Foaea Socie- Fiorii de viată chiar lespedei reci ca o
şi m
L pentru literatura şi cultura româ­ I-aş da, sub un singur sărut! privi
ni Bucovina". Ca
pare în Bucureşti „Trompeta Carpaţi- Prin geana deschisă când ochi-mi pătrund, tare.
sub conducerea lui Cezar Bolliac. Un alt cer slrăluce ‘n adânc :
Pe
,G7 : Apare în Iaşi revista „Convorbiri El creşte şi-acopere zări fără fund, form
rare" sub conducerea d-lui Iacob C. Cu ‘n soare mai viu ve oblânc. îşi
nuizzi. pălă
>73: Apare în Bucureşti „Revista Co
itemporană". Nu, bici cu fâşii din azur împletesc , (lent
375 • Apare în Iaşi revista anuală Pe guri pătimaşe, când furii se cern, De
iciumul Român" condusă de istoricul Şi-a vieţii prostie, destin pământesc, tul i
îcdor Codrescu. Lovită-i de sfârcul etern!
SU2 : Apare în Folticeni sub concluce- fi pi
d-lui Artur Gorovei, revista de fol- Când api'ig spumează veninul pe limbi, Oi
r „Şezătoarea". Şi-asupră-mi cad pietre, morman, în ]
503 : Apare „Revista idealistă" con- unu
să de Mihail G. Holbau şi N. Vaschide. Tu pietrele ‘n bulgări de aur le schimbi, afu
; Martie, 1870 ’ Apare în Bucureşti re- O! Fluer vrăjit al lui Pan! D;
ila „Columna lui Traian" condusă de tru,
P. IJaşdeu. Si
{ Martie, 1863 : A murit poetul Iancu II răst
Icărescu.
Ş:
1866 : G. Missail a vorbit la Ateneul Ale mele sunt câmpuri, pocni, luminiş, lui.
unim din Bucureşti despre „Dunărea Şi raza ce moare! ’ntr’a norilor prag, înd
n punctul de vedere român". Şi umbrele dese, din vechiul frunziş, teri
1885 : C. Dissescu a vorbit la Ateneul Căzând peste fruntea'mi de mag! vro
miân din Bucureşti despre „Opiniunea trei
îblică". C
i Martie, 1856 : S’a născut în judeţul Eu, fulger şi trăsnete, toate le-adun ! înv
orj istoricul Alexandru Ştefulescu. Urgii deslanfui în voe, 1
1877 : Se reprezintă pentru prima oară Şi seamăn pe lume, cu-avântul străbun, ca
icsa istorică ,Curcanii" de Gr. Ventura. Scântei din Facla lui Joc! se
1897 : A murit la Paris Alexandru La- cio
ovori Ocean sânt! ce trece ve-al stâncei grumaz, un
5 Martie, 1880 ; Apare în Timişoara Unesc lutul negru cu-albastrul senin! Şi
Luminătorul" gazetă politică şi literară. Din orice simţire făcând un talaz, /
6 Martie, 1845: A murit Constantin înt
’aea cunoscutul autor al „Franţuzitelor". înving uriaşul destin! I
1866 : P. P. Carp a vorbit la Ateneul Sibiu. ARTUR ENAŞESUU ru!
tomân din Bucureşti despre „Trei cesari:
Sezar, Carloman şi Napoleon I". nă
1
a i
Coperta noastră Dypâ moarte po
In pictura românească, contemporană, De vom dormi alăturea ‘n morminte,
personalitatea lui Ştefan Dimitrescu se Nu ne-om urî, nici nu ne vom iubi. în
desprinde hotărît şi limpede. De nimeni şi nimic nu vom mai şti... în
Arta lui — uneori aspră şi tristă, dar — Eu n'am să mai gândesc mereu: „Cum minte 1“ —*
întotdeauna impregnată de o adâncă emo­ Şi vom dormi aşa, făr' să ne ştim, 10
tivitate — nu-i, desigur, hărăzită agre­ Alături în acelaş lintirim. ac
mentului.
Obsedat de mediul copilăriei sale, Şte­ ca
fan Dimitrescu s’a concentrat mai cu sea­ Vor sta la capăt două cruci stinghere la
mă în studiul sever al priveliştelor şi chi­ Şi-un tei bătrân, cu frunza-i milostivă, ci
purilor, expresiv rurale, ori în contem­ Ne va umbri mormintele de-o-potrivâ —
plarea acelor clemente care deşi prizărite — In noaptea din mormânt va fi tăcere m
în înghesuiala târgurilor, mai păstrează Şi nu vom mai simţi nici urmă de durere — 11
încă .ceva din înalta bunăcuviintă şi din
duioasa resemnare, care e, îndeobşte, ca­ t i
racterul neclintit de veacuri, al răzăşului Iar sus în cer — dacă mai este altă viată —
şi negustorului moldova n. Doi porumbei, albi şi voioşi s'or revedea: ti
Alături de Francisc Şirato şi de Camil — Acolo sufletele noastre ‘n dimineaţă
Rossu, Ştefan Dimitrescu a izbutit să Vor retrăi în noi senin visarea mea
frângă, în interpretarea ţăranului român, Şi vor zări cum Dumnezeu, pe-o rază, fi
înrâurirea, evident dăunătoare, a grigo- Iubirea lor o binecuvântează — a
rescianismului sămănătorist, care tran­
sformase atelierele pictorilor într'o gen­ l
tilă figuraţie de commediolă rusticană — Ci, jos aci, pe unde noi am petrecut,
gen re Saxa. Nu vom putea nici să urîm, nici să iubim,
Urmările binefăcătoare, pentru arta Mormintele ni se vor şterge ’n lintirim: 1
noastră, ale acestei lupte demne împo­ Noi iarăşi lut vom deveni ca’ntru’nceput...
triva frivolului, sunt astăzi cu prisosinţă ....Nu se va şti cum ne-am iubit şi cum ne-am dus,
constatate. Nici cum visarăm nemurirea ‘n ceruri sus.
Ştefan Dimitrescu are aici partea, lui
mare de merit — şi partea lui mare la EUGEiN VICTOR 1
izbândă.