Page 5 - 1926-09
P. 5
UNIVERSUL LITERAR
cu multă neîncredere avântul şi sacri
ficiul generaţiei noi. Cât tine liturgHia^
Schimbarea regimului politic îl ambi
ţionează să demisioneze din postul de
referendar al şcoalelor. De aici înainte Răcoare ca într’o chilie; şi nici o mus fundul patului : părul lui pletos, alb,
Gh. Asachi, prin consequenţa sa de po- că; abia una mai înnegreşte într’un murdar, e tot de lână... nespălată.
politică învechită, săvârşeşte diferite punct olanul văruit al sobii. Afară stă Norul s’a spart. A fost numai o spai
greşeli care îi produc multe neplăceri să plouă: s’a întunecat; toate în casă mă. Lumina tresare şi înviorează pereţii.
din partea contemporanilor. tac de frica furtunii. Soarele cade pe un tablou litografiat,
Totuşi în Septembrie 1868 i se. dădu o Ce de lucruri pe scrin! Un neseser cu vechiu, cu rama pătată, cu hârtia prelin
recompensă naţională, dar n’avu prile oglinda spartă; par’că l-a furat somnul să :le şiroaie gălbui : nişte hahami clii-
jul s’o primească multă vreme, căci la lungă perniţa de nisip ce-i stă de straje, nuesc o fată întinsă pe masă, luându-i
12 Noembrie 1869 muri. albăstruie, eşită la soare, cu mătasea sângele : „Crima dela Tisza-Eslar" scrie
A înfăţişa în caracterizare generală destrămată, plină de ace, gata să muşte. jos de mână. Alături o cadră mare, în
rodul activităţii neobosite a luminatului La rând, un fier de frizat, un pieptene culori : „O vânătoare de lei... în Rusia;
moldovean Gh. Asachi, înseamnă a re maro de os îngălbenit; lângă el, un mo apoi un păun făcut din boabe de piper
peta, ceeace am văzut că a săvârşit în totol de păr castaniu, strâns, înnodat; şi pâr de cămilă. Numai în dreptul uşei,
tot timpul activităţii sale. A fi întemeie apoi un borcan cu alifie vânătă, pe ju singur uitat de vremuri, merge alene
torul unui curent cultural naţional, în- mătate plin, păstrează pe buze urme de ceasul cu ghiulele de fier, cu limba de
tr’un timp când umila ta ţărişoară ză degete. Fel de fel de lucruşoare : un şo alamă, coclită ici şi colo.
cea sub jugul robiei, a da posibilitate ricel de piatră fără bot; un maimuţoi de Scrin, masă, etajeră, pat, sticlete, că
de viaţă şi răspândire limbei naţionale, janilie, fără un picior; două baletiste în ţel şi atâtea şi atâtea intr’un loc aşa de
prin şcoli, prin reprezentări artistice şi vechite, cu braţele rupte; o bucăţică din mic ! Cele două scaune pe paie d’abia
11
mai ales prin creiarea de ziare şi revi „Universul , o cutie cu pudră şi mai mai încap. Cojile de cânepă asvârlite din
ste, atunci când ea nu era luată în sea multe cărţi de cântece. Peste tot praf şi colivie, ajung în toate colţurile.
mă de oficialitate, toate acestea contri- sămânţă de cânepă. De sus, din colivie, Piuitul păsărelei par’că ar vrea să po
buesc în mod firesc la admiraţia şi re sticlctele plouă mereu la coji. vestească ceva din Paradis; dar de pe fe
cunoştinţa posterităţii, pentru acel care Masa din mijloc e învelită cu o faţă reastră, o ceaşcă de cafea cu lapte, pe
a fost sufletul şi îndrumătorul lor. lucrată în ochiuri pline de trandafiri care scrie „Noroc", nespălată cu lingu
GH. CARDAŞ portocalii. Mari mai sânt şi umflaţi : cât riţa înnăuntru, cu buza plesnită, prea
gogoşile; d’abia şi-a făcut locşor la mij aruncă o căutătură de desgust la toate.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE loc, lampa, pe tăviţa ei lucrată tot în Lângă ea toarce pisica : toarce şi aşteap
tă; se uită când la sticlete, când la ceaş
OPERA, EDIŢII : trandafiri de lână înghesuiţi cum ca linsă până în fund. Apoi lipeşte ure-
1. Către neamul Moldovei pentru în numai ei ştiu, pe o roată* de carton .Ce chia de geam, îşi întinde gâtul, îl în
toarcerea privileghiilor şi prăznuirea zi lampă frumoasă trebuie să fi fost ea toarce, îl suceşte, face ochii mici; vrea
lei 8 Oct. întru care sau suit pe scaunul odată; numai Sf. Gheorghe şi Sf. Dumi să vază cât mai departe în lungul dru
tru i-au făcut-o; căci două mutaturi pră
domniei loan Sandul Sturdza. Odă, Iaşi mului. Degeaba nici un semn, nici un pic
1822. pădesc mai rău ca focul; piciorul de por de verdele rochiei, nici un pai din spicele
ţelan şi-a pierdut şi florile albe şi câteva
2. Albina Românească, ziar 1829—1850. ţăndări; toată fala o ţinea globul, văzut dela pălărie.
3. Istoria imperii rosiene după Caida- Se linge pe buze, îşi plimbă cenuşiul
nov, trad. voi. I, Iaşi 1832, voi. II 1833. dm partea nespartă; şi sus, prins de co cozei peste linguriţă, se sperie de zăngă
şul sticlei, acul de cap încovoiat în for
4. Harpa română, 1832. nit; se linişteşte şi oftează adânc, par’c’ar
5. Poezii ale lui Aga G. Asachi, Iaşi mă de M, apărător economic şi sigur în zice :
potriva iuţelei flăcării. Alte lucruri, pe
1856, Ed. II, Iaşi 1854, Ed. III, Iaşi 1863. masă nu mai sânt: n’ar putea să şadă; — Bre, că târziu mai iese azi dela bi
Ed. noi : Poezii, Vălcnii-de-Mimte 1908 le-ar răsturna trandafirii; unii păstrează serică ! Bate 12, şi mi-e o foame, dom
cu o prefaţă de N. Iorga. încă urmele cafelelor vărsate. Doar albu nule !...
6. Fabule alese, Iaşi 1836, Ed. 5-a, Fa mul se odihneşte pe lâna moală; geme I. A. BASSARABESCU
bule versuite, Iaşi 1844 etc.. de poze şi de vechime, căci ies făşii de
7. Lapeirus, dramă de pe a lui Ko- hârtie rupte din carnea lui iar încheie-
tzcbue, Iaşi 1837. toarea de tinichea şi-a pierdut îndată
8. Relaliune istorică asupra şcoalelor puterea : stă tolănită într’o parte, fără Mormîntul lui loan Slavici
nafionale în Moldova dela u lor reslator- curaj fără nădejde să mai ajungă vre-o-
nicire 1828—1838, Iaşi 1838. dată la cuişorul scoarţei de sus. — LA SCHITUL BRAZI—RANGA
9. Norma, tragedie lirică, trad. Iaşi 1838, E şi o etajeră în fund, neagră, fără lu PANCIU —
[dem 1851. stru. Ai putea să numeri de câteori a
10.. Fiul pierdut, dramă, Iaşi 1839'. fost vopsită în casă. Pe iea, praf, cărţi
11. Pedagogul, comedie vodevil de pe vechi de dat, trei muşte moarte, o cutie
i lui Kotzebue, Iaşi 1839. de sardele plină cu arşice, şi o păpuşă
12. Icoana lumii, revistă, Iaşi 1840-1841. bolnavă, cu ochii scoşi, cu părul smuls,
13. Dochia şi Traian, Iaşi 1840. zăcând la pământ în rochie de mireasă.
14. Spicuitorul, Iaşi 1841. Pe pat e aşezat cineva de curând, cine
15. Mirtil şi Hloe, Iaşi 1850. va care e învăţat să stea numai în locul
16. Păstorifa Carpatilor, Iaşi 1850. acela, căci acolo desenurile turceşti ale
17. Gazeta de Moldavia, ziar 1850—1859. macatului s’au ros mai mult, s’au albit,
18. Ţiganii idil cu cântece, Iaşi 1856. par’că au fost şterse cu guma. Şi locul c
9. Nouvelles historiques de la Moldo- mai înfundat. La marginea acestei gropi
loumanie, trad. du roumain. Iaşi 1859. o carte : „Zodiacul care ghiceşte trecu
14
id. II. Nuvele istorice a României, Iaşi tul, prezentul şi viitorul, e deschis la în
867. trebarea : „Persoana la care mă gândesc
20. Petru Rareş, dramă în 4 părţi 1863. ce face oare ?“.
21. Notifă Biografică, Iaşi 1863. Deasupra patului un covoraş. Ce bine
22. Turnul Butului, dramă originală is- îi stă sub albul tavanului! Are însă fi
vrică, 1863. guri ciudate; pasări necunoscute şi fruc
23. Vochifa de România, dramă origi- te nezărite în vre-o grădină pe lume;
ală istorică, 1863. mere albastre şi lebede cu cioc de papa
24. Elena Dragoş, dramă originală, gal, ţesute toate în lână şi numai în lână.
363. Ce nu e de lână aici ? Până şi căţelul
25. Imn pentru In. Sc. Carol I, princi- care doarme lângă un corset vechiu în
ele Românilor, Iaşi 1 Iulie 1867.
1) Autorul acestei admirabile schiţe a
1
fost laureat cu premiul ,,C. A. Rosetti *
de lei 20.000 pentru volumul său „Vul
turii".
Membru corespondent al Academiei
Române, arta d-lui Bassarabescu e de o Duminică, 14 Februarie a. c. s’au prăz-
sobrietate, pe care o răscumpără un as
cuţit dar al observaţiei dublat de un dis juuit 6 luni dela încetarea "clin viaţă a
cret umor. scriitorului loan Slavici.
