Page 4 - 1926-09
P. 4
4 UNIVERSUL LITERAR
GHEORGHE ASACHI
Renaşterea culturală din Muntenia a deletniciri dela anul 180? până la acel
fost provocată şi însufleţită de Gh. La 1812".
zăr, venît din mediul ardelean mult mai La Roma a stat până în 1812, ocupân-
înaintat ca civilizaţie şi ca posibilitate du-se cu poezia, cu pictura şi cu dra
de desvoltare a ei. gostea. Aici cunoaşte pe artista Bianca
In Moldova unde înflorise altă dată o Milesi care a exercitat o puternică în
literatură şi o cultură însemnată sub râurire asupra poetului. In 1812 aflând
influenţa Poloniei!, tradiţia şi-a mai pă dela Generalul francez Miollis planul
strat şi în timpul domniei nenorocite a măreţ al lui Napoleon, de a reconstitui
Fanarioţilor, câte o umbră, câte un vechiul teritoriu al Daciei, pleacă spre
semn de existenţă naţională. Moldova, vrând să fie şi el de faţă la
întâlnire Această tradiţie, ajutată de împreju marile evenimente.
rările politice ale ţării ajunge să clea Se ştie care a fost rezultatul. Tânărul
Sub vuitoare bolţi de brazi naştere, la începutul veacului al 19-lea, Asachi mâhnit adânc de nenoro
Cu şerpi ce fug în rădăcină unui curent cultural, cave dacă nu pu citul sfârşit al expediţiei lui Napoleon,
Cad roşii cetinile azi tea rivaliza cu ceL întemeiat de Lazăr, se simţea parcă : „strein şi fără vază în
Şi pe un ţurţur de rugină ruşia totuşi să meargă paralel cu el. propria sa ţară“ şi singura lui alinare a
Doi fluturi fâlfâe lumină . Iniţiatorul şi conducătorul acestei suferinţelor a fost dorinţa nobilă de a
mişcări a fost Gh. Asachi. S’a născut în munci profund pentru propăşirea cultu
0 fată ’n alb ! Din ce colinde târgul Ilerţa la 1 Martie 1788 sau poate rii în Moldova. Acel plan încearcă să-l
S’abate-aicea ? Din ce stol în 1787. Tatăl său Lazăr Asacbicvici a realizeze Gh. Asachi prin toate mijloa
Pe steiu se lasă’n sbor domol ? venit din Galiţia în Moldova unde s'a cele posibile, din care cele mai rodnice
De unde-i muşchiul ce-i cuprinde ' făcut preot, schimbându-şi numele în erau desigur : întemeierea şcoalelor şi
Ca spuma mării braţul gol ? acel de Leon Asachi cultivarea limbei naţionale.
Nu trebue să uităm un fapt. Când a
Ia !... Fug şopârle pe cărare venit Gh. Asachi în Iaşi, exista acolo o
Şi fata se întoarce-uşor : activitate culturală inaugurată de har-
Şi fata se întoarce-uşor : niculf mitropolit Veniamin Costache,
Ca’n ochii unei căprioare care a fost şi după aceea ocrotitorul cel
Vezi codrul vechiu, înalt sub soare. mai sincer al lui Gh. Asachi, ajutându-1
cu fapta la toate întreprinderile sale.
In 1813 Asachi a fost numit profesor
Trandafirul
de matematică la şcoala dela Trei Ie
rarhi.
I-am rupt un fir de trandafir In 181G reuşeşte să introducă şi să
Înflăcărat ca de jăratec facă să fie reprezentată într’un grup
Şi lugerul m’a’mpuns sălbatec din elita ieşană piesa sa „Mirtil şi
Sburlindu-se sub răsuciri. Chie“ tradusă în româneşte după Ges-
sner şi Florian. Aceasta era desigur un
Când floarea ’n urmă i-am întins mare succes pentru acea vreme. La 1820
Şi-obrajii i se ’mpurpurară Asachi ca roferendar al şcoalelor, reor
Ca piersicile ’n miez de vară, ganizează seminarul dela Socola, înte
Cu suflet lacom i-am cuprins. meiat încă din 1803 de mitropolitul Ve
niamin. In acest sens pleacă în Ardeal
prin centrele culturale dela Cluj, Blaj,
Răsufletul nevinovat. pentru a recruta profesorii necesari no
Dar ruşinarea din privire ului seminar. Atunci au venit la Iaşi
Am rupt-o ’n mine doar. Iubire ! cunoscuţii profesori ardeleni : Vasilc
De ce ’n năvalnică pornire Pop, Vasile Fabian, Ion Costea şi Ion
Să te sărut n’am cutezat ? Manfi.
Anul 1821 îl sileşte să pribegească
prin Bucovina şi Basarabia împreună
limpezime cu tatăl său.
GII. ASACIII
Potolindu-se revoluţia se reîntoarce
Văd ochii ei şi îi aud în Iaşi dar nu pentru multă vreme, de
Ca cerul limpezit de ploaie Copilul Gheorghe are prilej să stea la oarece la 30 Noembrde 1822 pleacă ca a-
Când brazii scutură şiroaie Lemberg, dela vârsta de 8—9 până la gent diplomatic la Viena, trimis de
1
Sclipirile din ramul ud. 17 ani , studiind cu multă sârguinţă toa Domnitorul Ion Sandu Sturdza.
te materiile c& se cereau unui doctor în La Viena a stat 5 ani. Amănunte des
filosofie, titlu pe care îl obţine şi el în
Dar de privesc adânc în ei pre şederea lui acolo ne lipsesc aproa
Nu-i mai zăresc. Mă minunează 1804. Paralel cu studiile literare făcute pe cu desăvârşire.
Cuvântul. Cu atât temei în limba germană, polonă şi latină, A- Intorcându-se la 1827, Ioan Sandu
1
Porneşte fiecare frază sachi învăţă şi ingineria civilă, căpă Sturdza îl ridică dela rangul de comis
De par’că secoli o creiază. tând la vârsta de 17 ani şi diploma de la acel de. vel Agă. La 1828 ia parte ac
inginer. tivă la „Restaurarea şcoalelor naţionale
Iar vorbele de contenesc După aceia s’a întors la Iaşi la părinţi, în Moldova" iar în 1829 scoate „Albina
Revăd albastrul fără vină... dar din cauza unei boale,—doctorul Wer- Românească" cel dintâi ziar moldove
Voci multe — cor bisericesc — ther i-a recomandat schimbarea climei, nesc. Tot în acest an pleacă la Bucu
De care inima i-e plină: — pleacă împreună cu fratele său Da reşti ca secretar al comisiunei moldove
Lumină I Dumnezeu ! Lumină ! niel la Viena, unde ajunge în luna Au ne pentru elaborarea „Regulamentului
gust 1805. Aici ia lecţii la vestitul astro organic", unde stă până în 1830.
EMIL RIEGLER nom Burg şi are prilejul să vadă pe îm In 1835 Asachi contribue efectiv la în
păratul Napoleon intrând în fruntea ar fiinţarea „Academiei Mihăilene" având
matelor în capitala Austriei. Desigur că prilej la inaugurarea ei din 16 Iunie
în inima tânărului de 17—18 ani această 1835 să rostească o cuvântare.
glorie a latinităţii şi-a exercitat o La 1837, luând pildă dela emulul său
influenţă puternică şi i-a prilejuit un din Bucureşti I. Eliade Rădulescu. stă
nou motiv de muncă pentru satisfac rile pentru înfiinţarea unei societăţi fi
ţia sa sufletească. De aceea re larmonice şi mai ales pentru deschide
fuză categoric, propunerea amiralului rea unui Teatru Naţional, care avea să
rus Ciceagoff de a intra în corpul ingi ia un mare avânt după 1840, când este
nerilor cu gradul de locotenent; şi plea condus de tinerii M. Kogâlniceanu, C
că spre Roma pentru a-şi complecta cu Negruzzi, V. Alecsandri.
noştinţele clasiice. Până la anul 1848 activitatea lui Gh.
„Dorinţa de a atinge fântâna cer car ei Asachi găseşte răsunet în toate mani
filologice şi amorul pentru lucrurile an festările culturale şi literare ale timpu
tice m'au îndemnat încă. din cele întâi a lui. Odată cu ivirea revoluţiei, bătrânul
mele juneţe, a merge la Roma cea mă tradiţionalist, mânat de un spirit prea
rită. unde m’am ocupat în asemenea în încheit în ideile sale politice, primeşte
