Page 1 - Albina_1952_05
P. 1
utfflin
Blblioiaca Regională
Centru P.Unirii fj
Deva
•ci..:-, : •*va
Anul 55, Seria ll-a Nr. 226 Sâmbătă 3 Mai 1952
— 8 pagini —
REDACŢIA: Bucureşti
Comitetul
str. Dobrogeanu Gherea 2
de conducere Tel. 5.89.48
ADMINISTRAŢIA J
Mihai! Sadoveanu Editura de Stat—Imprimate
şl publicaţii — Sectorul
Gala Gaiaction
Publicaţii
Al. Cazaban Bucureşti str. Brezolanu 27
la suptă rnâ/m fă Tel. 4.66.76
ion Căiugăru A B O N A M E N T E
Dumitru Mihalache 7,50 lei anual
a aşezăm înmtn' lUiăwmte Un exemplar
Dumitru Corbea
Şerban Nedelcu 15 Bani
Taxa poştală plătită în numerar conf. aprobării Dir. Generale P.T.T. Nr. 17.933 942
S ă facem la tim p şi b in e Uriaşa demonstraţie de 1 Mai
lu cră rile de în g rijire a cu ltu rilor în Capitala
Campania însământărilor de primă- tru îngrijirea culturilor de porumb, tre-
vară este pe terminate. Primind aju bue să facem următoarele lucrări: când
torul neprecupeţit al clasei muncitoare pământul prinde scoarţă sau apar bu
care a produs şi trimis la sate mai ruieni, se grăpează cu o grapă uşoară,
multe tractoare, maşini, unelte agricole, atât înainte de răsărire, cât şi până
Îngrăşăminte chimice şi altele, oamenii în momentul când porumbul face 3—4
"muncii de pe ogoare s’au străduit şi se frunze. îndată ce porumbul a răsărit si
străduesc necontenit, pentru a-şi duce terenul a prins scoarţă, ori au început
ia îndeplinire sarcinile ce le stau în să iasă burueni, este nevoe să facem
faţă, în lupta pentru asigurarea belşu prima praşilă la o adâncime de 8—10
gului celei de a doua recolte a planului cm. Porumbul se prăşeşte de mai multe
cincinal. Pilde deosebit de frumoase în ori, adică ori de câte ori răsar bu
campania însămânţărilor au dat mun rueni. Cam aceleaşi lucrări de prăşire
citorii şi tehnicienii deia gospodăriile se fac şi la alte plante prăşitoare ca:
agricole de stat şi S.M.T., membrii gos floarea soarelui, bumbacul, sfecla de
podăriilor agricole colective, ţăranii zahăr, etc. Să dăm o mare atenţie cul
muncitori întovărăşiţi, precum şi nu turilor de bumbac. Cel mai târziu până
meroşi ţărani muncitori individuali. Că la data de 20 Mai, să se facă neapărat
lăuziţi de organizaţia de partid, munci prima praşilă. La plantele semănate
torii agricoli din gospodăria agricolă în toamnă sau Ia grâul, secara, orzul,
de stat din comuna Tâmbureşti, regiu ovăzul şi meiul semănate în primăvară,
nea Dolj, au pus în practică metode trebue să plivim de îndată buruienile. Pe sute de panouri manifestanţii au scris cuvântul PACE. In foto
agrotehnice sovietice, îndeplinindu-şi Nu trebue să uităm însă că unele bu grafie: o coloană de manifestanţi purtând pancarte pe care cuvântul
planul de însămânţări la cereale şi le rueni, — cum este de pildă iarba grasă, „pace” este scris in mai multe limbi.
guminoase pe ziua de 16 Aprilie, iar la — chiar după ce au fost smulse din
bumbac pe ziua de 25 Aprilie. rădăcină sau tăiate, continuă să tră Oamenii muncii din Capitala patriei nul de producţie pe luna Martie cu 26
In regiunea Bârlad, datorită muncii iască încă 2—3 săptămâni. In acest noastre au trăit în această însorită zi la sută, pentru a da ţăranilor munci
avântate în cadrul întrecerii socialiste, timp înfloresc şi fac sămânţă, pe care de primăvară clipe de minunată săr tori cât mai multe maşini şi unelta
colectiviştii din Roşieşti, Albeşti, Ră- o răspândesc pe ogoare. De îndată ce bătoare. agricole.
deni, Bălteni, Mitoc şi alte sate, au ter au fost smulse, să scoatem buruenile încă de dimineaţă, sute de mii de Alături de oamenii muncii din Capi
minat însămânţăriie la 21 Aprilie. de pe ogoare şi să le ardem. manifestanţi purtând drapele ioşii şi tală au venit să manifesteze în faţa con
Cu ajutorul partidului şi guvernului, Dar nu numai buruenile din lanuri tricolore, pancarte şi lozinci, se în ducătorilor săi şi ţărani colectivişti,
ţăranii muncitori şi-au putut însă trebue să le stârpim, ci şi pe acelea dreptau spre piaţa unde se înalţă fru precum şi ţărani muncitori din satele
mânţa ogoarele în condiţiuni mult do pe marginea drumurilor, de pe ră moasa statue a iubitului conducător de regiunii Bucureşti. Pe uriaşe panouri
luai bune decât în anii trecuţi. zoare, din locuri virane, râpi, etc. Pen popoare, cel mai bun prieten şi învă roşii, ei au scris cu litere mari succe
tru a ne da seama mai bine ce mare ţător a! poporului nostru, tovarăşul sele dobândite în munca pe ogoare. Co
îndeplinirea planului de însămânţări
în bune condiţiuni şi la termen nu-i pericol reprezintă aceste buruieni, ţi Stalin. In tribunele frumos pavoazate lectiviştii din Valea Roşie vin şi ra
însă îndeajuns pentru a se dobândi re nem să arătăm că o singură tulpină au sosit membrii Prezidiului Marii portează partidului că în cinstea zilei
colte bogate. de neghină poate da în mijlociu 2.500 Adunări Naţionale, membrii Comitetu de 1 Mai au terminat toate muncile
seminţe, un fir de lobodă poate da lui Central al Partidului, în frunte cu agricole de primăvară. Bumbacul depe
Un proverb românesc spune că „bu 100.000 seminţe, iar o tulpină de ştir tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, membrii cele 130 hectare a şi răsărit. Ei mai ra
ruiana mănâncă din aceiaş blid cu ţă 750.000 seminţe. guvernului, reprezentanţi ai ambasa portează mândri, o nouă victorie obţi
ranul". La aceasta, putem să adăogăm Ţărănimea muncitoare are datoria să delor, delegaţi din străinătate, stahano- nută în cursul acestui an. 180 de noi
că de multe ori se poate întâmpla ca lupte din toate puterile împotriva bu viştî, fruntaşi în producţie şi alţii. familii, cu o suprafaţă de 535 hectare
buruiana să mănânce aproape totul, pământ, 181 cai, 94 căruţe, 82 pluguri
iar ţăranul să rămână flămând. Ţăranii rueni lor şi să-şi îngrijească cât mai In sunetele Marşului Partizanilor au şi alte unelte agricole au intrat în pri
muncitori ştiu că buruienile sunt cel bine culturile. Nici o zi să nu a pier defilat cu pas hotărît gărzile patriotice măvara aceasta în gospodărie. Pe un
mai periculos duşman al culturilor. Ele dem în zadar. Să prăşim sau să pli muncitoreşti. alt mare panou, ţăranii muncitori din
vim culturile la vreme, căci fiecare
sug hrana şi umezeala trebuitoare cul Ca pn val uriaş defilează apoi. prin Negoeşti vestesc partidului că alte 103
turilor, cresc mai repede decât planta clipă câştigată în această muncă, în faţa tribunelor, coloanele oamenilor familii le ţărani săraci şi mijlocaşi au
cultivată, o înăbuşe, împiedecând-o de seamnă un nou spor de recoltă, în muncii din fabricile, uzinele şi cartie intrat "în întovărăşiri agricole de tip
a mai da roade bune. Bunăoară, s’a seamnă mai multă hrană pentru ceî ce rele capitalei. T.O.Z.
văzut că porumbul, sfecla sau alte pră- muncesc, mai multe materii prime pen In fruntea lor păşesc muncitorii şi
înfrăţiţi cu muncitorii, ţăranii colec
şitoare, nefiind prăşite la vreme, au fost tru industrie. Ingrijindu-şi bine recol tehnicienii dela uzinele „23 August", tivişti şi ţăranii muncitori individuali
înăbuşite de burueni şi n’au maf rodit. tele, ţăranii muncitori îşi fac datoria „Vulcan" şi „Griviţa Roşie". Mândri îşi arată dragostea fie.rbinte faţă de ma
Deasemenea, semănăturile de toamnă patriotică de a contribui la lupta pen-„ sunt muncitorii dela „23 August" cu
şi primăvară, ca: grâul, orzul, ovăzul tru întărirea succesului reformei bă realizările lor. In cinstea zilei de 1 rea Ţară a Socialismului victorios, faţă
şi altele, dacă nu sunt plivite Ia vrefhe, neşti, pentru înflorirea scumpei noastre Mai, ziua solidarităţii internaţionale a de tovarăşul Stalin. Ei ^şi manifes
tează dragostea faţă de conducătorii
buruienile cresc mari şi recolta este patrii. In aceiaş timp, ei ajută la îm celor ce muncesc, ziua frăţiei muncito iubiţi ai poporului român, care le-au
micşorată mult. Aşa cum s’a stabilit bunătăţirea traiului lor, căci dobân rilor din toate ţările, ei au obţinut una deschis calea spre o viaţă nouă, feri
la staţiunea experimentală „Calinin" dind mai bogate recolte, îşi îndestu din cele mai însemnate victorii, fabri cită. îşi arată în aceiaş timp dragostea
din regiunea Tambov, din U.R.S.S., un lează casele într’o măsură tot mai când pentru prima dată la noi în ţară
hectar de tnei plivit a dat o producţie mare. un nou tip de tractor pe şenile, de 120 faţă de oamenii muncii din întreaga
cu 56G kg. mai mare decât un hectar Ţărani muncitori, răspundeţi cu drag cai putere. Acest tractor va fi folosit lume şi ura neţărmurită, împotriva aţâ
ţătorilor la un nou război. „Să ştie
de mei neplivit. chemărilor lansate de Partidul Munci la lucrări grele pe marile şantiere şi la
criminalii americani şi englezi că nu
împotriva buruienilor trebue dusă o toresc Român, cu prilejul zilei de 1 păduri.
vom ierta niciodată fărădelegile ce le
luptă cruntă, ca împotriva celor mai Mai, luptând pentru recolte bogate! • Cu fruntea sus, cu conştiinţa celor săvârşesc în Coreea şi China de Nord-
mari duşmani ai recoltelor. Lupta pen „Terminaţi cât mai grabnic însă- care au întâmpinat aşa cum se cu Est“, scrie pe numeroase pancarte pur
tru stârpirea buruienilor nu trebue dusă mânţările la toate culturile ! Să nu vine măreaţa zi de sărbătoare, păşesc tate de manifestanţi.
însă la întâmplare, ci după învăţăturile rămână nicio palmă de pământ ne apoi muncitorii din fabricile unde se Manifestaţia din ziua de 1 Mai a do
ştiinţei, căci numai în telul acesta vom însămânţat ! îngrijiţi culturile! făuresc maşini şi unelte agricole. Uzi vedit dragostea şi hotărîrea poporului
avea folos mare. Bunăoară, aşa cum se Luptând pentru o recoltă bogată, nele „Vasile Roaită", unde se fabrică nostru de a lupta cu toată hotărîrea
arată în broşura „Regulile agrotehnice luptaţi pentru întărirea noului leu, combine şi batoze, muncitorii dela fa pentru pace şi socialism, pentru apă
pentru principalele plante de cultură", pentru un trai mai bun, pentru în brica „Semănătoarea" care raportează rarea drepturilor şi libertăţilor cuce-
scoasă de Ministerul Agriculturii, pen- tărirea Patriei!" conducătorilor iubiţi că' aU depăşii pla-; • iute.
