Page 5 - 1923-21
P. 5
10—XI. 1923 C O S I N Z E A N A Pag. 313
cu sfială trupurile tolănite pe jos,
şi am suit treptele de lemn care mă
coborâseră, cu atâta bună voie, în
acest iad.
In minte-mi se ţintuiseră cuvintele
femeii:
— „Aceasta-i viaţa...
Peste câteva ore, priveam în urmă,
de pe bordul vaporului, orăşelul Tur-
tucaia, care îmbrăcat în luciul scli
pitor al razelor, părea o mantie
scumpă aruncată pe culmea dea
lului ...
Intre valurile, care se îmbrăţişau
în sgomot, doream să afund părerea
de rău, care se abătuse peste su
fletul meu, într’o noapte de iad, dar
nu aveam puteri, să desprind din
minte, cuvintele acelea ciudate:
— Aceasta-i viaţa...
Aproape, aproape de tot ne'aştepta Ilustraţiile sosite din Japonia sunt tot mai înfiorătoare. Aci vedem întreagă
ţărmul cu acelaş pământ, cu aceiaşi populaţia unui cartier din Tokio, care a fost complet carbonizată în in
oameni şi cu aceleaşi păcate... cendiul, ce a izbucnit odată cu cutremurul de pământ.
Evacuarea aliaţilor din Constantinopol s’a'întâmplat pe lângă o completă lipsă dezinteres din partea'oraşului. Abia câţiva
curioşi au privit îmbarcarea trupelor engleze-franceze pe uriaşele vapoare, care au dus soldaţii spre ţările lor îndepărtate.
