Page 8 - 1923-21
P. 8

Fag. 316                                C  0  S  1  N  Z  E  A  N  A                          16—XI. 1923
                                                                                     dere  corpurile  cari  ne  încunjoară,
                                                                                     ajungem tot mai mult la covingerea,
                                                                                     că  tot  ce-i  în  jurul  nostru  este  tre­
                                                                                     cător, supus schimbărilor, fiind aceasta
                                                                                     proprietatea  cea  mai  comună  a  ma­
                                                                                     teriei,  chiar  şi  a  aceleia  pe  care  noi
                                                                                     o numim materie inertă, moartă.
                                                                                       Ori  care  corp  la  o  anumită  vrâstă
                                                                                     din  viaţa  Iui,  care  poate  să  atingă
                                                                                     chiar  mii  de  milioane  de  ani,  aşa
                                                                                     cum  se  prezintă  nu  e  altceva  decât
                                                                                     o  formă,  pe  care  o  îmbracă  în  îm­
                                                                                     prejurările  în  care  îl  găsim,  în  toc­
                                                                                     mai  după  cum  temperatura  actuală
                                                                                     determină  între  împrejurările  de
                                                                                     faţă cele trei stări de agregaţiune, în
                                                                                     cari putem cuprinde corpurile, anume:
                                                                                     solide, lichide, gazoase.
                                                                                       Multe  şi  frumoase  sunt  fenome­
                 Dacă retragerea trupelor aliate din Constantinopol s’a [făcut fără mult alai, — in
                  schimb la sosirea armatei turceşti victorioase dela Angora mulţimea a umplut   nele  cari  se  petrec  în  sînul  naturei,
                     podul Galata, ca să poată privi din toată inima pe eroii lui Kemal paşa.  pe  cari  noi  abia  ici-colo  suntem
                                                                                     în  stare  să  le  bănuim  şi  foarte  rar
             DEGRADAREA MATERIEI                 el  Heliu  degajat  de  o  energie  in­  se  întâmplă  când  cutare  savant  cu
             Inginer Z. SEICEANU                 calculabilă.  Ramsay  ş»  Cameron  au   ajutorul  mijloacelor  moderne  poate
                                                 reuşit  să  transforme  ’  sub  influenta   să  smulgă  câte-ur.  secret  de  acesta
               Se  cunosc  diferitele  teorii  în  ce   emanaţiunei  Radiului  Sulfatul  de   naturii,  care  totul  cuprinde,  totul
             priveşte  natura  intimă  a  materiei.   cupru  în  Litiu,  după  ce  a  trecut   preface,  totul  distruge  şi  totul  clă­
             Intr’un  articol  al  meu  întitulat  „Din   prin  elementele  intermediare  din   deşte.
             lumea  infiniţiilor“  am  tratat  aceasta   tabloul lui Mendelieff.
             chestiune. Intr’unul din numerii Co-   La fel Ramsay şi Usher au trans­
             sinzenii  am  citit  articolul  dlui  pro­  format  Siliciul  în’Cărbune,  Toriul  CA’N POVEŞTI
             fesor  universitar  Augustin  Maior  în Bismut.                         ALEX. BILCIURESCU
             (25/VI—923) întitulat „Alchimia mo­   Nu  putem  să  trecem  cu  vederea
             dernă*  în  care  se  tratează  tocmai   experienţele  făcute  în  acest  sens  de   De prin pânzele de nouri
             acest  lucru  cum  dintr’un  element   soţii  Curie.  In  toate  cazurile  ajun­  Luna bate în cerdac;
             se  poate  ajunge  la  alt  element,  aşa   gem  la  atomi  uşori  prin  desintegra-   Tae liniştea în noapte,
              din  Radium  la  Emanaţiune  de  Ra-   rea  atomilor  grei.  Dacă  fenomenul   Corul broaştelor din lac.
              dium,  apoi  din  Hidrogen  la  Heliu   invers  încă  are  loc,  aceasta  nu  se
              etc....  deci  teoria  vachilor  alchimişti   poate  întâmpla  decât  în  centrul   Plopii îşi clipesc alene
              azi  renăscută  sub  altă  formă  şi  pe   astrelor  unde  temperatura  şi  presi­  Genele de frunze mici,
              baze cu totul ştienţifice moderne.  unea  devenind  colosală,  furnizează   ¡ar pe câmpul cerului
                                                                                     Stau de veghe, licurici.
                Am  întitulat  acest  articol  degra­  penetraţiune  reciprocă  a  nucleilor
              darea materiei voind ca prin aceasta   atomici  determinând  în  acelaş  timp   Şoapte dulci din glas de frunze,
              să  arăt,  cum  un  element  se  poate  o  absorbire  de  energie  (Doamna   Ca în basmele bătrâne,
              transforma  în  alt  element  şi  cum   Curie).                         Chiamă 'ti noaptea fermecată
              se  degradează  devenind,  dintr’un      Ca  o  dovadă  că  se  degradează   Par’că zmei, pitici şi zâne...
              element  cu  proprietăţi  superioare   materia,  putem  să  aducem  urmă­
              unul  cu  proprietăţi  mai  inferioare.   toarele exemple:              Şi m'aştept să văd — minune —;
              Toate experienţele făcute până acum   Uraniul  în  stare  pură  are  o  greu­  Şi s'aud... dar din cerdac
              vin  şi  confirmă  tot  mai  mult  că,   tate  specifică  de  238  şi  trecând   Tae liniştea în noapte,
              atomul  nu  mai  este  un  ce  simplu   cu  totul  prin  8  transformări  în  fine  Numai broaştele din lac...
              cum  se  credea,  ci  e  un  ceva  com­  ajunge  la  Plumb  care  are  o  greu­
              plex.  Legea  periodică  a  elemente­  tate  specifică  de  206.  Un  alt  exem­
              lor  tinde  a  arăta,  că  elementele  ca­  plu  tot  aşa  de  important  este  cazul
              racterizate  prin  analiza  spectrală  Toriului  care  după  mai  multe  trans­
              nu-i  o  formă  finală  a  materiei.  Se  formări ajunge la Bismut.
              poate,  ca  aceasta  să  fie  constituită   După  cum  s-a  mai  amintit,  ca
              din  câteva  elemente  generatoare  aceste  trabsformări  să  aibă  loc  este
              fundemantale,  care  combinându-se   nevoe  de  un  cvant  enorm  de  ener­
              cu  Heliul  sau  cu  Hidrogenul  să  ne   gie.  Intre  împrejurările  date  Uraniul
              dea  elementele  din  tabloul  lui  Men-  ca  să  ajungă  la  Plumb  are  nevoie
              delieff.  De  aceiaşi  părere  este  şi   de  6000  milioane  de  ani.  Cu  ade­
              Ramsay.  Ori  ce  mijloc  de  a  elibera   vărat  ceva  colosal!  Iată  deci  cum
              atomul  de  elementele  constitutive  a   se  manifestă  viaţa  chiar  şi  la  acele
              rămas fără efect.                   corpuri,  cari  în  imaginaţia  noastră
                Singur  numai  Radiul,  fiind  în   par moarte.
              cale  de  desagrare,  lasă  să  iasă  din  Privite  din  acest  punct  de  ve­
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13