Page 4 - 1924-18-19
P. 4

t>ag. 228                                C  0 S  1 N  2 E  A  N  A                           iô-X. 1024

















































                              O şedinţă plenară a Comisiunei a treia a Societăţii Naţiunilor, care a discutat chestiunea dezarmării. Aceasta
                                 comisiune, după cum se ştie, a fost în cursul şedinţelor din acest an prezidată de Dl Duca, ministrul
                                           nostru de externe, care se poate recunoaşte în fund, la masa prezidenţială.
                 ceeace  nu  se  poate  înlătura,  es'e  acestuia,  mulţumită  sforţărilor  noas­  nostru  la  Londra,  să  participe  la
                 garanţia ca o naţiune atacată pe ne­  tre  împreunate,  am  vedea  răsărind   lucrările  conferinţei  de  12,  însărci­
                 drept  să  se  bucure  de  ajutorul   dumnezeiasca  floare  a  păcii!...“   nată  să  profundeze  posibilităţile  de
                 celorlalte  naţiuni  solidare.  Cât  des­  Desbátenle  s’au  încheiat  cu  o  înfăptuire  a  unui  pact  internaţional
                 pre  intrarea  Germaniei  în  Societatea  scurtă  moţiune,  pe  care  Anglia  şi  în favoarea păcii universale.
                 Naţiunilor, Franţa nu se va opune în   Franţa  au  propus-o  de  comun  acord,   Aceste  lăudabile  sforţări  de  a  se
                 nici  un  fel,  în  ziua  când  Germania  ca  un  rezumat  al  doleanţelor  pen­  ajunge  la  un  rezultat  favorabil,  au
                 îşi  va  îndeplini  toate  angajamentele  tru  pace,  şi  pe  care  Societatea  Na­  fost preţuite la adevărata lor valoare,
                 în  chip  loial.  Rusia,  la  rândul  ei,  va  ţiunilor  a  votat-o  în  unanimitate  în   atât  în  presa  cât  şi  în  opinia  pu­
                 fi  primită,  atunci  când  va  ieşi  din   şedinţă  plenară.  La  declaraţiile  şefi­  blică  de  la  noi,  şi  buna  credinţă  a
                 atmosfera de ură şi de violenţă, pen­  lor  de  guvern  ai  Franţei  şi  ai  An­  acelora  cari  le-au  iniţiat  n’are  cum
                 tru  a  se  întoarce  la  viaţa  normală  gliei  s’au  adăugat  şi  alte  cuvântări  să  fie  pusă  la  îndoială.  Ce  va  ră­
                 a  unui  popor  civilizat.  Şi  dl  Herriot  demne  de  relevat,  în  .cursul  cărora  mâne  însă,  după  ce  vântul  vremii
                 a  terminat  cu  aceste  emoţionante  s’au  remarcat  dnii  Skrzynski,  mi­  va  scutura  polenul  de  pe  ademeni­
                 cuvinte,  cari,  nu  se  poate  să  nu  fi   nistrul  de  externe  al  Poloniei;Van   toarele  flori  de  retorică  internaţio­
                 produs  o  adâncă  impresie  asupra  Karnebeek,  ministru  al  Olandei;  Sa-  nală  delà  Geneva?  Stările  reale  din
                 reprezentanţilor  celor  34  de  ţări,  landra,  fostul  preşedinte  de  consi­  Europa  nu  îndreptăţesc  deocamdată
                 reunite în liniştitul oraş de pe malul   liu  al  Italiei;  Theunis,  primul  mi­  nici  un  optimism.  Două  ameninţă­
                 lacului  Leman:  —  „Nevinovată  ieri,  nistru  al  Belgiei;  Benes,  ministrul   toare  semne  de  întrebare,  ca  două
                 nevinovată, da, v’o jur, şi astăzi, deşi   de  Externe  al  Cehoslovaciei;  Politis,   ameninţătoare  fantome,  în  pragul
                 rănită  încă,  Franţa  întinde  braţele  ministrul  Greciei  la  Paris;  precum   perioadei  postbelice.  In  Germania
                 ei,  frăţeşte,  spre  toate  patriile  voas­  şi  reprezentanţii  Spaniei,  Danemar­  fierbe  încă  fermentul  neastâmpărat
                 tre.  Cu  toate  suferinţele  ei,  Franţa  cei, Canadei, Australiei, Indiei, Bra­  al revanşei şi înarmările tainice, care
                 ar  dori  să  cunoască  durerile  fiecărei   ziliei,  etc.  etc.  României  i-a  revenit  se  pun  la  cale  delà  Mün.hen  până
                 naţiuni  din  lume,  pentru  a  ajuta  la  cinstea ca prin ministrul său de Ex­  la  Danzig,  sunt  singurtle  pregătiri,
                 uşurarea  lor.  Ea  ar  fi  fericită,  dacă,  terne,  dl  I.  G.  Duca,  să  prezideze   dintre  toate  statele  învinse,  socotite
                 deasupra  dărâmăturilor  îngrămădite  şedinţele  comisiunei  de  desarmare   cu  drept  cuvânt  turburătoare.  Apoi,
                 ale  războiului  şi  în  tristeţea  ruinilor  iar  prin  dl  N.  Titulescu,  ministrul  planurile revoluţionare ale Rusiei
   1   2   3   4   5   6   7   8   9