Page 9 - 1925-3-4

16/28— II. 1925 —----------------------- ---------—------- - C O S I N Z E A N A --------------------------------------- --------Pag. i\

CALEDIOSCOP

MICI însemnări din marele domeniu al ştiinţelor
de GAVRIL TODICA
Din fenomenele vieţii. Miraculoase toare este înfrânată prin presenţa un capăt un apendice bilobat, cu
sunt manifestările vieţii mai ales la altor insecte, prădătoare sau para­ care ouăle se fixează de păr.
insecte, cu metamorfosa lor: ou — zite. Aceste insecte entomofage au Linse de vită, ouăle ajung în gură.
omidă — larvă — fluture — ou. şi ele o putere de reproducere Sub acţiunea temperaturei cor­
In fiecare faşă surprindem alte considerabilă, dar la timpul lor pului animal şi a sucurilor diver­
condiţii de viaţă şi altă adaptare sunt atacate de alte insecte, numite selor glande din gură, ouăle se
la mejiul ambiant. Aceeaş fiinţă, hiperparazite. desvoltâ în larve, cam în 4 zile.
total diferită în ipostasele succesive: * • Pătrund în esofag. Aici cresc până
azi un verme, ce abia se târeşte la 16 mm. producând nişte umflă­
pe pământ, ori pe crengile pomilor, Un duşman teribil al merilor turi. Prin osmasă (infiltrare), hrana
mâne un fluture délicat, cu aripi este Purecele lânos (Eriosoma lani- le pătrunde toată suprafaţa corpu­
catifelate, sclipind în soare! gerum) (Hausm). De origine ameri­ lui, segmentat în 11 inele. Respi­
Metamorfosa insectelor nu este cană, el se întinde în toată Ro­ raţia nu le este aeriană, ci intra-
oare o oglindă a metamorfosei mânia, atacând şi distrugând mai moleculară.
vieţi noastre omeneşti? Astăzi ales merii tineri. Prin Noemvrie, larvele încep a
abia ne târîm trupul greoiu pe Pentru combaterea lui, cel mai emigra din esofag. Sparg diafragma.
pământ (cu iuţeală de un metru pe bun mijloc e lupta naturală, adecă Pătrund în capsulele renale, în splină
secundă). Dar ce vom fi ca mâne? înmulţirea adversarilor săi naturali. şi în alte părţi. După vagabondări
Adecă, după moarte? Nu ne putem In anul 1920, Franţa a importat din de 2—3 luni, se îndreaptă spre co­
continua oare existenţa ca fiinţe America, după îndemnul profesoru­ loana vertebrală. Se plimbă prin
eterice, diafane? lui Marchal, şi a cultivat la secţia canalul rachidian. Primăvara trec
Prin cântecul cuncscut entomologică dela Antony (lângă prin fâşiile conjunctive ale muşchilor
Paris) Aphelinus mali, un mic hi- din spate şi ajung sub piele, unde
îngerii au aripi şi sboară, menopter,. care depune ouă şi para- produc acele furuncule sau tumori,
Tu,.care înger eşti, siteazâ purecele lânos. Purecii ata­ numite popular sclepţi sau coşuri.
De ce nu sbori la mine?.. caţi se înnegresc, larvele de Aphe­ Pe o vită se pot îngrămădi zeci
linus se metamorfosează în interiorul de asemenea furuncule, cât alunele
pârlitul de amorezat tinde să ac­ purecilor şi insectele mici de Aphe­ de mari, sau chiar cât nucile. In
celereze metamorfosa. linus ies pe partea dorsală a ca­ fiecare furuncul se ascunde câte-o
Analogia vermelui şi a fluturelui davrelor de pureci. larvă de Hypoderma, care spărgând
ne poate fi spre mare învăţătură. pielea, scoate partea posterioară cu
*
* stigmele afară şi astfel începe a
Eulecanium coryli G., .e un alt inspira direct aerul. Când e com­
Dintre multele vietăţi ale pămân­ duşman al pomilor, care poate di­ plect desvoltată, având 25—28 mm.
tului, iepurele „voinicos“ se în­ struge livezi întregi de perji, pruni, în lungime, ea cade pe pământ,
mulţeşte foarte repede. S’a făcut meri, peri, aluni, măceşi, corni, ar­ dupăce a fost ocrotită în corpul
socoteală, că în timp de zece ani, ţari. Se înmulţesc repede. Lupta ar­ animalului timp de un an de zile.
dacă „măriile lor“ s-ar înmulţi tificială contra lor e migăloasă şi In 12—36 ore se preface în pupă.
normal, netulburaţi de nimeni, — costisitoare. Mult mai simplă ar fi După 20—30 zile de nimfasă, a-
ar ajunge mai numeroşi decât frunza lupta naturală, căci Lecamiul are dulţii sparg coaja pupei şi ies la
codrului si iarba câmpului. numeroşi adversari naturali atât lumină. Ca insecte îşi depun ouăle
Noroc că „natura“ s-a îngrijit printre coleoptere, cât şi printre hi- pe spatele vitelor şi după câteva
de echilibru, de compensaţie. Puţine menoptere. zile mor..
vietăţi au atâţia duşmani, ca ure- * Acesta e ciclul vital sau „cariera
chiatul timid şi iute la picior. II glorioasă“ a Hypodermei, din cauza
înhaţă cânele, vulpea, lupui. 11 Ca un roman seqsaţional e viaţi căreia ţările crescătoare de vite au
ocheşte uliul şi — cu mare predi­ insectei Hypoderma bovis. pierdut anual şi pierd sume însem­
lecţie — puşculiţa vânătorului. In De bună seamă aţi văzut coşuri nate, Căci vitele agreate de muscă,
faţa atâtor duşmani trebue să inter­ pe spatele vitelor. Aceste umflături sufer o întârziere în creştere. Slă­
vină legile de protecţie pentru a sunt produse de Iarvele-cârtiţe ale besc. Li-se micşorează cantitatea
salva de peire totală neamul ie­ insectei amintite. de lapte. Pielea pierde mult din va­
puresc. In fasa de muscă, Hypoderma loare fiind ciuruită de 50—100 găuri.
Dacă insectele fitofage (consuma­ abia trăeşte câteva zrle. E inofen­ Chiar şi carnea li-se alterează.
toare de vegetaţie) ar putea să se sivă. (Nu trebue să o confundăm Apărarea naturală cea mai bună
înmulţească şi să se desvoalte fără cu tăunul sau strechea vitelor). In e, ca în lunile de vară, pe timpul
obstacole, în proporţie cu puterea zilele călduroase de vară, sboară oarelor celor mai călduroase de
lor reproducătoare naturală, în scurt din umbra copacilor direct pe spa­ peste zi (dela 10 — 15 ), când musca
h
h
timp ele ar, face să dispară toată tele vitelor, ce pasc în apropiere şi roeşte de predilecţie, vitele să nu
vegetaţia de pe pământ. In natură depune mai multe ouă, albe, fusi­ fie scoase la câmp ci să fie ţinute
însă, înmulţirea acestor distrugă­ forme, lungi de l /* mm, având la în grajduri.
1