Page 9 - 1926-10
P. 9
7—III. 1926--------------------------------- - - - - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Pag. 105
duhul păcii. Jeana se mărită cu moment din rolurile dlor Potoroacă zguduind, par’că, pilaştrii incintei ;
doctorul Andrei, iar Robert ia fata şi Potcoavă. Ansamblul deşi select, în recitative forţa ei impresionează
unui marchiz, pe Blanche. — A- prin golul sufletesc al personagiilor, étrangement. Totuş plămânii dom
ceasta e faţa externă. Faţa lăun nu s’a putut afirma. Faţă de creaţia niei sale — cari cu uşurinţă l-ar
trică, cea sufletească, are însă scă dlui Bârsan, ar fi fost poate şi greu...învinge pe Stentor — redau şi me
părări luminoase, izvorâte din cioc Teofil Bugnariu lodii frumoase ; ne vine în minte
nirea a lor două crezuri de viaţă. Contele de Luna (Trubadurul) din
De-o parte e chiar exprimat un anul trecut. Materialul vocal, extrem
crâmpeiu de filozofie nietscheniană, de bogat, e ţinut în frâu de o edu
a energiei şi a forţei, iar de altă CRONICA MUZICALĂ cată inteligentă. La Concertul ce l-a
parte luminează duhul blândeţii şi dat — la Teatrul Maghiar, împre
al bunătăţii din doctrina lui Isus. ună cu apreciata pianistă Hevesi
Bunătatea învinge; dar prin câtă Delà Operă. Piroska, care a jucat din Ceaicov-
umilire, prin câtă măcinare sufle schi, Liszt şi Chopin — compus
tească şi prin cât potop de sufe Albul albatros, stăpânul oceane din bucăţi foarte variate, a eviden
rinţă nemărturisită ! Fiecare cuvânt, lor, se abate rar printre accidentele ţiat şi pianissimele (Sogno, de Tosti,
pentru sufletul bunului Lebonnard delà nord. Venind din peisagiile su bisat) şi tehnica, deci. In roluri
pare că e un strop muşcător de dice, priveliştile cu linii simple ale creiază : a sculptat un Rigoletto viu
otravă. De-aici şi durerea lui ia cetăţilor de ghiaţă îl vrăjesc; dar şi uman, ridicându-1 lângă marii
aspecte şi nuanţe felurite. Când destrămându-se vraja, pleacă înapoi. nedreptăţiţi : un bufon vibrant de
înduioşat, când umilit, cândrăsvră- Aşa ne-au apărut d-na Drăguli- durere părintească.
tit dar suferind mai mult de durerea nescu-Stinghe (ce combinaţ e cris Prin locurile pe unde a fulgerat
ce-o provoacă, Papa Lebonnard de talină de vocale !) şi dl Jean Atha- albeaţa albatrosului, băştinaşul pe
senează viguros conturele unui rol nasiu (ce belşug de a bariton!) trece bucuros, sub copleşirea nos
dintre cele mai grele şi mai deli Când te pregăteşti de un carne- talgiei; astfel, probabil, locurile 0-
cate totodată. Interpretarea lui, cere val colorat abia înăbuşeşti emoţiile perei se vor umpleâ totdeauna,
o sensibilitate dintre cele mai sub sub masca de o seară; după ser omorând vidul interioarelor.
tile, o mimică perfectă şi o nuan bare rămâi cu sărmanul „eu“ şi
ţare rară şi sinceră a sufletului. conversezi despre lucruri vane. In Un alt eveniment, nu numai mu
Urmărindu-şi lăuntric rolul, dl Za- delirul festinului te uiţi pe tine. zical, ci cultural a fost concertul
haria Bârsan, în Papa Lebonnard, Un danţ al vrăjitoarelor din poveste d-lui Bêla Bartok, la Teatrul Magh
ne-a dat o creaţie cu adevărat ar te ameţeşte. Şi niciuna dintre arte iar. Pe lângă Mozart, Beeihoven,
tistică, în înţelesul cel mai strict nu te poate tianspune ca muzica; Couperin şi bucăţile originale, de
al cuvântului. Dimensiunilor inte iar din genurile muzicale, opera. o importanţă deosebită pentru noi
rioare ale bunului bătrân, le-a dat Fireşte atunci când, pe lângă o au fost compoziţiile inspirate din
o expresivitate de o putere rară, orhestră bună, sunt cântăreţi buni. muzica pooulară românească, sub
de o duioşenie cuceritoare şi de o Deaceea ultimele reprezentaţii delà titlul de „Român colindâk“. A cân
artă impecabilă. In creaţia dsale, operă : Rigoletto, 7osca şi Carmen tat aplecat gânditor asupra pianu-
fondul sufletesc şi-a găsit echiva au fost nişte reprezentaţii de gală. nului, ca asupra unui suflet de prie
lenţa în mijloacele de expresie. E greu să te apropii cu condeiul ten cu care ar fi vorbit: a cântat
Termenul e greu, dar, cuvântul şi-a de jocul d-nei Drăgulinescu-Stinghe; ideologic, nu sentimental. Ideologic,
desgolit toată taina înţelesului său, ar însemnă să explici perfecţiunea. fiindcă e si creator, nu un simplu
apărând luminos; gestul a subliniat Plăpânda Gilda, atât de curată, ca interpret. E un creator care a adu
măiestru momentul psihic, iar nuan un roman delà începutul veacului nat folclor muzical românesc, ar-
ţarea armonică a frazei, a potenţat trecut, cântând atât de duios, şi monizându-1 artistic, sau punându-1
totdeauna perceperea ritmului ei in uneori aproape imperceptibil, a ră în circulaţie aşa brut. Şi e o mân
terior, Obişnuiţi a-1 vedea în'roluri sărit scăldată în luna actului II, ase drie pentru noi că dintre multele
eroice şi furtunoase, dl Zaharia menea unui vis. Cu o tehnică de şi feluritele cântece, ale multor po
Bârsan, în simpaticul bătrân Le săvârşită, trilând aşa de clar ca poare, culese de dânsul, pe cele ro
bonnard a fost pentru noi o sur picurările de flaut, o întrupează pe mâneşti le clasează printre cele mai
priză. Şi ne-a izbit cu atât mai Gilda delicată, cum numai în ca valoroase. ) Şi totodată e o ruşine
l
plăcut, cu cât i-am cunoscut strălu pul lui Verdi putuse fiinţă. In actul că s’a aşteptat până a venit dânsul,
cirea talentului şi pe această faţă III, în alb e o apariţie ireală, — un Ungur (departe şovinismul!) de
a renunţărilor, a jertfelor şi-a înă divină, cum ar zice Italienii. Şi a expus în faţa străinătăţii, mai se
buşirilor sufleteşti. A face să simtă sbuciumul ei, născut din iubirea rios, comorile armoniei româneşti !
prin tine zeci şi sute de suflete pentru ingratul Duce de Mantua, e Aurel Decei
aceeaşi durere a unui om, a face de o fineţe incomparabilă. O biju
„ca mii de inimi la un fel să bată*, terie suplă şi expusă primejdiilor ‘) Cf Em. Ciomac: Bartok, urma
înseamnă să fi artist mare şi să vântului ; însă inima care palpită şul lui Liszt, in Cuvântul, 20. II. 1926.
porţi pe frunte sărutul aprins al în ariile ei o afirmă pe artistă. —
talentului. Dl Zaharia Bârsan o face Dl Jean Athanasiu e mai cunoscut.
din belşug Creaţia mai nouă a lui Şi mai uşor de caracterizat : bari
Lebonnard, se alătură astfel fericit ton dramatic puternic şi rar. Peste Cetitorii noştri sunt rugaţi
la celelalte creaţii ale dsale, copiii orhestră (cf. „Mergi, Tosca!“ act. I. a-şi reînoi fără amânare abo
sufleteşti ai unei activităţi rodnice etc.) vocea d-sale năvăleşte impe
de peste un sfert de veac. — Din in tuos, ca o năvală barbară, care a- namentele şi a -şi plăti restan
terpretare mai menţionăm câte un duce toată armonia nesfârşitului, ţele de pe anul trecut.
