Page 9 - 1926-18-19

9—V. 1926 C O S I N Z E A N A Pag. 193

ferioare apar numai în mod indi­
rect, prin asociaţie. Frumosul însă
există şi în natură, efectul lui e di­
minuat sau înlăturat de impresiu­
nile inferioare.
Fenomenele estetice constituind
un domeniu aparte, educaţia în ve­
derea apercepţiei lor trebuie să
aivă un drum propriu, pe care să
nu se rătăcească fenomene din do­
meniul moralei sau al ştiinţei. Ceeace
reprezintă un obiect pentru estetică
Em. M. Brandza: Filosofía educaţiunii estetice. nu poate să reprezinte şi pentru
morală. D. ex. „în faţa artistului
cerşetorul e o imagine, în faţa fi­
Cartea Românească, Lei 60.
lantropului cerşetorul e o suferinţă“.
Astfel efectul va fi estetic sau mo­
Problema educaţiunii esteiice nu creaţiei, când vezi însă împreunat ral după impresiunile cari predo­
este de dată recentă, asupra ei s’a cu estetică cuvântul educaţie, — mină asupra noastră. O educaţie
discutat încă din timpuri vechi. Ce oarecum în sine neplăcut — ţi-se prea pronunţată în direcţia moralei
sunt numeroasele tratate de estetică produce o perturbaţie par’că în fi­ va sufoca apercepţia frumosului şi
sau poetică, decât încercări în a- brele nervoase ale impresiunilor asta cu atât mai mult cu cât re-
cest senz. Bineînţeles nu aveau toate vizuale. Ţi-se pare o îmbinare im­ zorturile morale ca şi cele intelec­
pretenţia de a deschide drumurile proprie ! Trebuie să precizăm însă, tuale sunt date din copilărie, pe
artei, viitorilor creatori, multe mul- există o deosebire radicală între când cele contemplabile nu. Edu­
ţumindu-se doar cu deslegarea tai­ concepţia de educaţie estetică caţia estetică se impune deci în
nelor creaţiei, sau explicarea struc- în maniera lui Boilean şi concepţia mod absolut, numai prin ea putân-
turei operelor, pentru uşurarea în­ care se desprinde din cartea Dlui du-se desvolta puterile de contem­
ţelegerii de către cei profan»; unele Brandza. Nici nu se mai poate în- plaţie. Mijloacele sunt natura şi
însă etalonau cu multă îngâmfare ch'pui de altfel un tratat de poe­ arta, cari furnizează materialul es­
reguli infailibile de îndrumare es­ tică în senzul lui Boilean, s’ar con­ tetic. Elevul va fi pus în faţa unor
tetică, de cari trebuia să ţină seamă sidera un produs al unei fantazii privelişti frumoase, căutând a înlă­
orice doritor de a produce ceva deşantate încercarea de a stabili în tura întrucât e posibil impresiunile
valoros în domeniul artei. Să ne timpurile actuale, regule de îngrădire în afara celor vizuale şi auditive,
gândim numai la Arta poetică a lui al avântului poetic. Lucrarea dlui precum şi orice susceptibilitate care
Boileau, cu câtă exactitate şi scru- Brandza este mai mult sau mai puţin ar putea să diminueze efectul es­
pulositate sunt stabilite regulele fie­ adecvată timpului. Ea nu elaborează tetic. Contactul cu frumosul trebuie
cărui gen poetic, cuprinse toate în regule unilaterale de producţie, ca­ să se facă numai pentru frumos.
regulele mai generale ale creaţiei lapoade ale unei clase de artişti, Mai uşoară e educaţia prin ma­
dela cari orice abatere era consi­ ci priveşte proplema educaţiei este­ rile opere de artă, în f«ţ* cărora
derată ca un sacrilegiu, rezultatul tice prin prisma legilor generale trebuie pus elevul delà început, în-
unei atari producţii fiind decretat ale contemplaţiei şi creaţiei. Ten­ lăturându-se jucăriile artistice. Pen­
de operă hibridă. Chestiunea a ră­ dinţa ei este de a stabili o disci­ tru ca să păstrăm pe copil capabil
mas şi este încă controversată. plină specială a frumosului, o ştiinţă de contemplaţie „trebuie să-i dăm
Timpurile ce urmară au sfârticat aparte, care prin mijloace proprii să vadă şi să audă un material es­
fără milă regulele impuse de ilus­ să înlesnească gustarea fenomene­ tetic bogat în nuanţe“.
trul teoretician al clasicismului, do­ lor estetice şi să directiveze pute­ In partea a doua a lucrării se
vedind că forţa lăuntrică care în­ rile de creaţie pe adevăratele dru­ preconizează mijloacele de urmat
fierbântă creerii marilor artişti, nu muri ale frumosului. pentru înfăptuirea frumosului. Trei
poate fi condensată în tipare de Astfel lucrarea se împarte în două procese se succed în creaţie : in­
mai înainte stabilite. Fenomenele părţi generale. In prima parte se spiraţia, concepţia şi obiectivarea.
estetice sunt atât de subtile atât de indică mijloacele prin cari trebuie Procesul inspiraţiei nu e posibil
vaporoase şi atât de individuale, să se desvolte puterea de contem­ decât prin intermediul impresiuni­
încât e greu de închipuit că ele plaţie, de sirrţ're a fenomenelor es­ lor inferioare, cari produc în su­
ar putea fi gustate sau produse tetice : Contemplaţiunea este o stare fletul contemplatorului o stare de
după anumite norme generale de de uitare de sine, de ignorare a plăcere sau neplăcere, smulgându-1
educaţie. tuturor lucrurilor în faţa unor im- din starea de pasivitate a contem­
Lucrarea Dlui Brandza, întitulată presiuni vizuale sau auditive, cari plaţiei pure, silindu-1 să pătrundă
ciudat „Filozofia educaţiunii este­ sunt impresiunile specifice ale con­ obiectul contemplat să-l înţeleagă
tice“, îţi smulge oarecum un zâm­ templaţiei, numite impresiuni supe­ şi formuleze. Concepţiunea rezultă
bet de uşoară ironie, de neîncre­ rioare. Celelalte, impresiunile de „din îngemănarea materialului es­
dere. O carte întitulată simplu Es­ miros, gust etc., sunt impresiunile tetic prezentat (obiectiv) pe care
tetică o deschizi cu mai multă plă­ inferioare, cari când predomină, con­ conştiinţa l-a acumulat printr’o lungă
cere, te aştepţi doar la ilustrarea templaţia e sufocată, frumosul dis­ experienţă şi care formează aşa
regulelor de desvoltare a diferitelor pare. Deaceea absolut proprii con­ zisul fundament aperceptiv al con­
u
arte, la stabilirea valorilor artistice, templaţiei nu pot fi decât operele ştiinţei estetice . Ca să avem crea­
şau chiar la iniţierea în tainele de artă, în cari impresiunile infe- ţia deplină însă, materialul conce«-