Page 9 - 1926-27-28
P. 9
11—VII. 1926---------------------------- - - - - - - - - - - C O S I N Z E A N A - - - --------------------------------- Pag. 269
însemnată, şi mai ales noi, cari am regule statornice: însă înrâurirea unitate se întemeează pe legea şi
trecut pragul unei jumătăţi de secol scriitm'or de frunte* şi a academii limba sa. Ştiu că Academia şi un
din viaţa noastă. Prin „Magnum lor asupra acestei desvoltări este mănunchiu’de scriitori vrednici lup
E<ymologicum Romaniae“, distin de asemenea netăgăduită. tă cu o patriotică osârdie spre a
sul său autor, ca şi Academia, îşi De ce să ne ferim de aceste lo alunga această vătămătoare cotro
vor ridica un moment neperitor; cuţiuni vechi, cu obârşie aşa de pire, însă râvna şi silinţele tuturor
iar Eu pururea voiu fi mândru că curată, ca aceea a liturghiei şi a le nu vor fi de prisos spre a duce
am îndemnat la o muncă, ce va topiseţelor ţerii, şl cari nici măcar la bun sfârşit această operă de în-
deveni un izvor nesleit pentru l’mba arhaisme nu sunt, deoarece le în sănătoşare.
noastră şi filologie. tâlnim în limba bisericii şi a poporu
Mulţumindu-vă pentru simţi- lui ? Mult mai de temut sunt aceste Iată pricina pentru care o grab
mintele de dragoste şi credinţă, ce nelogisme sterpe, cu formă şi înţe nică dare la lumină a dicţionaru
Academia îmi mărturiseşte în toate les pocite, cari nu aduc nici o idee lui este atât de dorită de Mine. îmi
împrejurările, şi mai cu seamă în nouă, ci izgonesc numai cuvinte dau seama de greutăţile lucrării, de
fericitele evenimente ce privesc fa curat româneşti, spre a le înlocui timpul ce cere; totuş, cred că în
milia Mea, declar şedinţa deschisă. cu altele străine cu înţeles absolut acest lung şir de ani s’ar fi putut
identic, ca spre pildă : „avansare“ îndeplini în mare parte programul
alcătuit. Dacă mai zăbovim, ştirbi
Cuvântarea rostită la 1 Aprilie 1905 îa loc de .înaintare“, „voiaj" în rea şi schimonosirea limbii se vor
loc de „călătorie“.
Urările cu cari şi de astă dată Aceste parazite răutăcioase sunt întinde tot mai mult; iar îndrep
salutaţi venirea Mea printre dom mii: numărul lor creşte pe zi ce tarea va fi cu atât mai anevoioasă.
niile voastre şi credincioasele măr merge şi sfârşitul va fi schilodirea Aştept dar cu nerăbdare ca Etymo-
turisiri ce Mj-le rostiţi din partea limbii. Strecurarea lor o datorim în legicum să fie cât mai curând pus
Academiei, îmi sunt deosebi de mare parte vieţii politice, obiceiuri în mâna tuturor, avându-se grija
scumpe. Cu aceeaş căldură de ini lor apusene şi educaţiunii copiilor ca întocmirea lui să fie cât de în
mă vă mu'ţumesc şi vă reînoiesc în străinătate. Aceste înrâuriri n'au treagă, cu un număr de citaţiuni
statornicul Meu interes pentru lu fost totdeauna norocite, nu numai bine alese, însă limitat, spre a nu
crările voastre. se înămoli lucrarea într’o prea mare
asupra limbii, ci şl asupra moravuri-
Mă bucur de câte ori am prilejul rilor, cari au pierdut poate mai întindere. Perfecţiunea lui are mai
de a lua cuvântul în acest locaş, mult decât au câştigat. Urmarea puţină însemnătate decât fii aţa lui.
unde am auzit atâtea conferinţe a- cea mai de plâns a acestei greşite Sunt încredinţat că domnule voas
trăgătoare şi disertaţiuni iscusite, îndrumări este şanţul ce se sapă tre veţi întâmpina aceste mici în
cari au răspândit lumină nouă asu între limba claselor culte şi nepri drumări ce Mi-am permis a le aş
pra trecutului nostru şi îndrumări hănita limbă a poporului. Despăr terne ca un semn al viei Mele
înţelepte pentru propăşirea ştiinţei, ţenia aceasta trebue dar cu orice dorinţe de a vedea Etymologicum
adunând astfel un material de mare preţ preîntâmpinată ca o primejdie odată desăvârşit, spre cinstea Aca
preţ pentru lărgirea templului care pentru neamul românesc, a cărui demiei şi folosul generaţiunilor.
adăposteşte sufletul neamului ro
mânesc.
La temelia acestui templu se află
limba, această duioasă limbă româ CUM E INDUSTRIAŞUL MAGHIAR?
nească, care Mi-a devenit îndoit de
scumpă din ziua când am auzit-o de KÂLMÂN MIKSZATH
răsunând pe buzele neuitatei Mele
copile şi de când, spre a mea mân Nu cred să mai fie un om în drept moştenire cu testament ş
gâiere, urmaşii Mei o grăesc în ju întreagă împărăţia Sftului Ştefan pe aceştia îl pomenesc, zicând: ui cu
rul Meu. care să nu-1 intereseze în ce fel şi ţitul bunicu'ui, şl încă nu un fleac
Mânat de această simţire, am pro unde văd lumina zilei, cuţitele de ca oricare, ci un adevărat cuţit de
pus Academiei, acum 21 de ani, Seghedin. Seghedin, ieşit din mâinile lui Szi
întocmirea dicţionarului .Etymolo- Apoi acelea le-ar face chiar dum râki.
gicum magnum Romaniae“, având nealui, domnul Szirâki — dacă le-ar După toate aceste, omul ar crede
mai ales în vedere culegerea şi face. Lui 1 s'a dat din partea celor de bunăsamă că acest Szirâki e un
păstrarea acestor cuvinte vechi, cari de sus acel talent deosebit ca atât nabab care are o mulţime de fa
— deşi obârşia lor este slavonă, în privinţa mânerului cât şi în pri brici, care-şi răspândeşte în toată
grecească sau turcească — alcătu- vinţa lamei să întreacă pe toţi cu- lumea marfa vrednică de faima
esc originalitatea şi bogăţia limbii. ţitarii pământului.* câştigată şi care-şi are agenţi în
Dorinţa Mea era ca Academia să Dar e şi cinstită marfa lui. Cei Londra, Paris, Amsterdam, New-
scape aceste odoare ameninţate a ce se abat numai pela Seghedin York şi peste tot.
cădea în uitare, redându-le locul toţi îi caică pragul dughenei şi-aşa Ei bine, nu, o nu ; Nici în gând
la care au drept şi să puie o sta cumpără de acolo cuţitele cu chip nu-i întră domnului Szirâki o ast
vilă la acest val de nepăsare pen de peşte, de par’că le* ar primi pe fel de nebunie. Drept e că şi aşa
tru graiul bătrânesc, stârpind toto dt geaba; nici un preţ nu ii se pare ar putea fi, dar el e mulţumit prea
dată buruienile neologismu’ui care prea scump. Ca dar nici n’ai din belşug şi cu aceea dacă cetă
înăbuşe limba strămoşească. Lim putea duce alt lucru mai de preţ ţenii din jurul Seghedinului îşi
bile îşi au într’adevâr viaţa lor pro ca acesta. E şi fericit cui îi ajunge taie slănina cu cuţitele lui ; celor
prie, care se desvoltâ după nişte astfel de dar. 11 lasă şi la nepoţi, din Oşorheiu aproape că je-o ia
