Page 1 - 1956-06

C u v în t u l m im e rile r PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! !Trecerea prin R. P. R.

d e îa P e trila !în drum spre U. R. S. S.

Ce ne împiedică să obţinem I P. F.
rezultate mai mari?
In drum spre U.R.S.S., preşedin-
Lipsa de vagonete goale >tele Republicii Populare Federative

Noi, minerii, ştim din diferite şedinţe instructive că pen­ Iugoslavia, tovarăşul Iosip Broz-Tito,
împreună cu soţia şi persoanele oare-1
tru realizarea unui randament bun, unul din factorii care ar 1Însoţesc, Edvard Kardelj, vicepreşe­
dinte al Vecei Executive Federale,
contribui la aceasta ar fi reducerea posturilor neproductive. Kocea Popovici, secretar de stat pen­
tru Afacerile Externe, Mialko Teodo-
Adică, cu mai puţini oameni să facem aceeaşi treabă. In luna rovici, membru în Vecea Executivă
i Federală, Iakov Blajevici, preşedinte
aprilie am avut un efectiv de 9 oameni, iar în luna mai nu­ al Vecei Executive a R.P. Croaţia, şi
alţii, au trecut, la 31 mai, prin Re­
mai 7. Producţia în luna mai a fost mai slabă decît în aprilie, publica Populară Romînă. Ei sînt în­
soţiţi de N. P. Firiubin, ambasadorul
în timp ce în mai randamentul a crescut. Ca responsabil de U.R.S.S. la Belgrad.
| La gara de frontieră Jimbolta, pre-
brigadă, am înţeles că ridicarea productivităţii muncii s-ar pu­ ¦şedinţele R.P.F. Iugoslavia, tovară­
şul I. Broz-Tito, şi personalităţile iu-
tea face deocamdată prin '¦aducerea efectivului. Cum am ajuns ¦goslave iau fost salutaţi din partea
; C.C. al P.M.R., Prezidiului Marii
la această concluzie ? Socoteala a fost simplă: uneori — şi Adunări Naţionale şi guvernului Re-
' publicii Populare Romîne de tovară-
asta destul de des — duceam lipsă de goale. Şi dacă nu sîn t! şii Miron Constantinescu, membru al
goale — ne-am zis — de ce să stea 9 oameni în Ioc de 7? Din 1Biroului Politic al C.C. al P.M.R.,
1643 tone fontă CHEMARE ’ prim-vicepreşedinte al Consiliului de
cauza lipsei de goale lucrul pe care-1 fac 7 oameni, este egal 1264 tone oţ e l <Miniştri, Avram Bunaciu, membru al
cu lucrul pe care-I fac 9 oameni. = 1120 tone laminate 1C.C. al P.M.R., secretar al Prez'diu-
' lui Marii Adunări Naţionale, Ştefan
Pe primele două decade ale lunii mai, am avut o depăşire ’ Cleja, locţiitor al ministrului Af-ace-
i rilor Externe.
de normă de 60 la sută, dar această depăşire ar fi fost cu mult indicii înalţi la furnale numărul şarjelor elaborate se către colectivele de redacţie ale gazetelor
î mai mare dacă aveam goale Ia timp şi în număr suficient, ridică la 227, iar cantitatea de de perete din unităţile comerciale de stat In întîmpinarea preşedintelui R.P.F.-
r TOMA SIMA In tot cursul lunii mai, bri­ oţel ce depăşeşte prevederile Iugoslavia, tovarăşul I. Broz-Tito, au
a şef de brigadă la sectorul II găzile ce deservesc furnalele de plan, este de 1.264 tone. 172 şi cooperatiste 1fost de asemenea ambasadorul R.P.F.
Combinatului siderurgic din Hu­ tone peste cifrele de plan, s-au Iugoslavia la Bucureşti, N. Vujano-
>Să ni se creeze condiţii tehnico-organizatoricej nedoara, au dovedit pricepere In ţafa unităţilor comerţului de stat şi cooperatist >viei, şi -alţi membri ai ambasadei.
stau sarcini deosebit de importante. Ele sînt chemate să-şi
î Am citit cu mult interes în ziar articolul scris de minerul deosebită în ceea ce priveşte realizat şi le cuptorul electric. îmbunătăţească activitatea în ce priveşte aprovizionarea La Timişoara, Lugoj, Caransebeş',
( Iancu Octavian de la Vulcan. Pe tovarăşul Iancu îl cunosc: Oţel,arii hunedoreni îndepli­ şi deservirea oamenilor muncii. i Tumu-Severin, Craiova şi în alte sta-
procesul tehnologic de exploatare | ţii oamenii muncii au salutat cu căl­
e un miner harnic şi priceput. Ceea ce am citit în articolele nesc astfel hotărîrea luată cu Un rol important în realizarea acestor sarcini îl au
sale se potriveşte şi în brigada pe care o conduc eu. Brigăzile a agregatelor. ocazia prelucrării Documentelor gazetele de perete. Ele trebuie să-şl aducă tot aportul la dură pe preşedintele I. B. Tito şi pe
La furnalul 6, în special, des­ celui de-al II-lea Congres al educarea oamenilor muncii in spiritul unei atitudini socia­ 1ceilalţi tovarăşi din conducerea gu-
de la investiţii sîntem lăsate pe planul al doilea : nu primim partidului, de a se elabora de liste faţă de muncă şi faţă de bunurile obşteşti, să gene­ ; vernului iugoslav şi a Uniunii Comu-
goale, nu primim lemn, pentru că lucrăm la investiţii. Plus de cărcarea a fost efectuată potri­ către fiecare schimb, 600 şarje ralizeze experienţa pozitivă şi să popularizeze metodele i nfştilor din Iugoslavia. Staţiile de pe
asta, nu primim nici pietriş. vit indicaţiilor stabilite prin rapide oţel. Deocamdată, au fost de muncă înaintate ale lucrătorilor fruntaşi din comerţ. ! traseu au fost pavoazate cu drapelele
graficul de lucru cuprins în declarate fruntaşe echipele cup­ de stat ale R. P. Romîne şi R.P.F.-
Depăşirea de 26 Ia sută pe care o are brigada mea este torului 4, care au elaborat în In scopul îmbunătăţirii muncii gazetelor de perete, Iugoslavia.
metoda maistrului sovietic A. luna mai 62 şarje rapide, adică chemăm la întrecere toate colectivele de redacţie din uni­
mult prea mică faţă de posibilităţile ei. Iancu Octavian de la Filipov, pe ore şi operaţii. A- două în fiecare zi. Străduinţe tăţile comerţului de stat şi cooperatist din regiunea noas­ La ora 19,30 trenul special a sosit
Vulcan aplică graficul ciclic. El a arătat într-un articol că dăugăm la aceasta concursul depun toate echipele şi mai ales tră şi propunem ca întrecerea să se desfăşoare pe baza ur­ î în gara Bucureşti-Băneasa.
nu-şi face ciclul din cauza lipsei de interes faţă de brigăzile cele conduse de Avram Opriş, mătoarelor obiective:
dat fumaliştilar, de echipele de Ioan Miculic, Traían Bîrlea, Pe­ Preşedintele Tito şi persoanele oa-
de la investiţii în ceea ce priveşte aprovizionarea lor cu goale la transporturile uzinale, care tru Forţa, Teodor Caramanlis 1. Realizarea planului de aprovizionare şi desfacere. ' re-1 însoţesc au fost întîmpmaţi de
şi lemn. Şi noi am lucrat odată în ciclu. In prezent nu mai a- au asigurat la timp şi în can­ >tovarăşii: Gheorghe Gheorghiu-Dej,
plicăm această metodă deşi am vrea mult. N-o aplicăm pentru tităţi suficiente, materialele ne­ 2. Reducerea cheltuielilor de circulaţie; păstrarea măr­ C'nivu Stoica, Mihail Sadoveanu,
! Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş,
că n-avem condiţii. Cînd ni "se vor crea condiţii tehnico-orga- cesare : calcar, minereu de fier, furilor şi a utilajelor în bune condiţiuni, precum şi recon- 1Petre Borilă, Nicolae Geauşescu, Io-
nizatorice bune, voi cere şi eu ca brigada mea să lucreze după şpian, zgură martin şi aglome­ difionarea şi restituirea la timp a ambalajelor. , sif Chişinevschi, Alexandru Drăghici,
rat. >Alexandru Moghioroş, Constantin
metoda graficului ciclic. 3. Ridicarea calificării profesionale a lucrătorilor şi î Pîrvulescu, Dumitru Coliu, Leonte
Rezultatul firesc al unei ase­ i.Răutu, Leontin Sălăjan, Alexandru
IOSIF ANDROANE apărarea bunurilor obşteşti. \ Bîriădeanu, Simion Bughici, Gheor­
miner şef de brigadă la sectorul XI Investiţii, i menea activităţi intense şi or­ 4. Realizarea planului de achiziţii şi respectarea pla­ ghe Hossu, Grigore Preoteasa, Con-
ganizate, se oglindeşte în indi­ | stanţa Crăciun, Marcel Popescu,
Minerii să lucreze în abataj 1 cii operativi şi cumulaţi ai pro­ şi Aurel Stanciu. nului de contractări. i Gherasim Popa, Ilie Murgulescu, P.
' Constantinescu-Iaşi, Constantin Don-
Adeseori găsesc pe galerii mineri din brigada lui Emeric ducţiei furnalelor, oare s-au men­ Laminate 5. Expunerea mărfurilor intr-o formă cît mai atrac­ , cea, Mihai Florescu, Gaston Marin,
Ciby, care, lucrează în abatajul-cameră nr. 13 Vest. Locul lor ţinut continuu la 1,08-1,10. pesie prevederi >Safer Gh., Diaconescu I., Manea Mă-
tivă, şi popularizarea lor prin vitrine, expoziţii cu vînzare, ţ nescu, P. Costache, Mihail Ralea, N.-
ar fi acolo în abataj. Dar ei sînt nevoiţi să umble pe galerii, In luna mai, echipele furna­ expoziţii in tirguri şi bîlciuri, afişe, diapozitive etc. ¦Sălăgeamr, . I-iuba Chişinevschi, Tj
tîrînd lemnul de la sute de metri depărtare de locul lor de
muncă. Cum poate oare această brigadă să facă planul, cînd lelor hunedorene, au elaborat Metoda Turtanov, de execu­ 6. Educarea lucrătorilor din comerţ şi cooperaţie in spi­ Iordăchescu, Ghizela Vass, Alexa Au-
este nevoită să transporte lemnul de la distanţă ? Nu-i un lu­ peste planul lunar, 1643 tone tarea proceselor de încălzire şi , gustin, Florian Dănălache, Gluvakov,
cru de mirare că a rămas sub plan contrar voinţei brigăzii. fontă, cele de la nr. 6 îndepli- laminare pe bază de grafic, per­ ritul unei atitudini corespunzătoare ţaţă de consumatori. ^I., V. Dumitrescu, general-col. Teclu la-
Aş: propune să se repartizeze aci, doi oameni de regie care să nîndu-şi sarcinile cantitative cu mite urmărirea operativă a fa­ i cob, gener.al-locotenent Tutoveanu Ion
transporte lemnul pînă aproape de abataj că altfel, această bri­ 3 zile înainte de termen. zelor de lucru şi respectarea re­ 7. Respectarea regulilor de igenă în magazine, depo­
gadă va fi mereu sub plan, irosindu-şi o mare parte din tim­ gimurilor tehnologice de ex­ şi alţi generali, oameni de ştiinţă,
pul de lucru ca să aducă lemnul necesar armării. La realizarea unei asemenea ploatare intensivă. zite şi în timpul transporturilor mărfurilor. ]cultură, reprezentanţi ai organizaţii-
producţii, brigăzile prim-fuma- 8. Generalizarea experienţei pozitive şi popularizarea 1lor de masă, ziarişti romîni şi stră-
liştilor Victor Pali, Ludovic Folosind această metodă, la- I ini, numeroşi oameni ai muncii.
Ciosz şi Ştefan Gazan, au adus minatorii hunedoreni au reuşit, metodelor de muncă înaintate ale lucrătorilor fruntaşi.
9. Lărgirea colectivelor de corespondenţi voluntari ai Au fost de asemenea de faţă am-
Ne trebuie lemn corespunzător pentru armare contribuţii deosebite. în luna mai, să micşoreze sim­ 1basadorul U.R.S.S., A. Epişev, pre-
gazetelor de perete şi îmbunătăţirea muncii acestora prin • cum şi membri ai ambasadei iugos-
Brigada pe care o conduc eu, munceşte în lucrări de rear- Producţie sporită ţitor timpii-pauză şi cei ai opri­ organizarea periodică de consfătuiri şi schimburi de ex­ | lave la Bucureşti.
mări. Datoria noastră este de a rearma galeriile care au in­
trat în presiune. Dar lemnul pe care-I primim — şi aici nu-i la cuptoarele de oţel rilor accidentale, sporind prin perienţă. Asistenţa a făcut oaspeţilor o căi-
de vină conducerea sectorului III şi nici a minei, ci a altora — aceasta gradul de utilizare a 10. Redactarea articolelor intr-o formă vie, variată şi | duroasă primire prietenească.
este foarte gros, greu de mînuit. Noi cerem ca lemnul ce ni
se dă pentru armare să fie corespunzător 1 La oţelăria Siemens Martin agregatelor de bază şi laminînd atractivă. După intonarea imnurilor celor,
11. Apariţia îngrijită şi la timp a fiecărei ediţii şi ur­ două state preşedintele R.P.F. Iu-
se va elibera, în curînd, şarja ¦peste prevedrile eavtiiative, 1.120 | goslavia însoţit de preşedintele Con-
mărirea eficacităţii materialelor publicate. ’ siliulul de Miniştri al R.P.R. au tre-
rapidă nr. 1.000. In luna mai, tone lingouri. , cut în revistă compania de onoare.-
Colectivul gazetei de perete i Un grup de pionieri au oferit oas-
.Ziua şi iîşia“, o iniţiativă ce trebuie sprijinită Cifre noi pe grafic „COMERŢUL SOCIALIST" [ peţilor buchete de flori,
i Preşedintele Tito şi persoanele ea-
„Ziua şi fîşia cu tăierea într-un singur schimb" este o ini­ O.C.L. Alimentara Deva Colectivul gazetei de perete I re-1 însoţesc s-au oprit timp de două
„COOPERATORUL" , ore la Bucureşti, întreţinîndu-se cu
ţiativă care trebuie sprijinită. Nu rareori brigăzile lui Ioan Organizînd mai bine munca Depăşirea mare obţinută la va­ ' conducătorii partidului şi ai guvernului
Marian IX., Carol Szabo şi Ioan Matzanga care au introdus şi procesul de producţie, colec­ loarea producţiei globale se da- Cooperativa „9 Mai" Teiuş într-o -atmosferă de caldă şi cordială
această iniţiativă la locurile lor de muncă, nu pot tăia într-un toreşte faptului că în luna mai ) prietenie.
singur schimb fîşia. Le lipsesc de multe ori vagoneteie goale Şi tivul fabricii de marmeladă din s-au livrat supra-plan 198.604 In secţia de tineret
de foarte multe ori, aerul comprimat. Zîua şi fîşia cu tăierea Haţeg a înscris, la sfârşitul lu­ kg. mark de fructe. Tovarăşii Miron Consianttnescu,
într-un singur schimb este o iniţiativă deosebit de valoroasă. Colectivul secţiei hidro­ papagal, 2 bancuri metali­ | Avram Bunaciu, Ştefan Clej-a şi şe-
Tocmai pentru aceasta trebuie să i se acorde o atenţie şi mai nii mai, cifre noi pe graficul de In lupta pentru realizarea pla­ tehnic — secţie de tineret ce, 2 dulapuri metalice şi , ful protocolului M.A.E., Caius Ftan-
mare, întrucît ea asigură o simţitoare ridicare a productivităţii producţie, cifre care oglindesc nului, alături de ceilalţi munci­ de la I.C.S. Hunedoara, s-a 2 generatoare pentru su­ >ţescu, au însoţit pe preşedintele I. B.-
munca plină de roade a acestui tori, o contribuţie însemnată au angajat să confecţioneze, dură ocsi-acetilenică. \ Tito şi celelalte personalităţi iugos-
muncii pe sector. adus tovarăşa Ecaterina Sekei, în cinstea Congresului lave pînă la frontiera U.R.S.S.
IOSIF CRIŞAN colectiv harnic. Irina Borşi, Nicolae Ivaşcu — U.T.M., din materiale eco­ In această muncă s-au
Pe graficul de producţie al care şi-au depăşit planul în me­ nomisite şi recuperate 100 evidenţiat tinerii Alexan­
miner şef de brigadă şi preşedintele comitetului de secţie dru J'ganuc, Maria Budiş-
sindicală de la sectorul III lunii mai s-au înscris următoa­ chei papagal, 100 ciocane
rele cifre: producţia globală teanu, Alexandru Stanei,
realizată în proporţie de 303,07% de mînă, 5 dulapuri meta­ Gheorghiţa Dragor, Viori­
lice, 2 generatoare pentru
producţia marfă — 295,79%, iar ca Soke, Colea Nicovski.
sudură ocsi-iacetilenică, 2
Reduceri de preţuri la unele m ărfuri pe sortimente: marmeladă die cu 40% — şi maistrul do­ Urmînd exemplul comuni­
bancuri metalice cu sertare
100,67%, gem — 105,83%, si­ gar Ioan Sălăşan. stului Constantin Soare, ei
Zilele acestea, pe baza unei decizii a Ministerului Comerţu­ rop — 100%. pentru scule, 5 pompe de
s-au situat în fruntea aces­
lui Interior, au fost reduse preţurile Ia unele mărfuri. Preţul în­ presiune pentru probe hi­
draulice. Valoarea acestor tei acţiuni.
călţămintei cu talpă crep şi cauciuc microporos a fost redus cu Colectivul acestei secţii
prese se ridică la peste
- 20 la sută, al vaselor de aluminiu cu circa 25 la sută etc. deţine ele mai Dine de 6
30.000 lei.
Se construeşte un bazin de înotAşa, de pildă, o pereche de pantofi cu feţe de box, cu talpă luni steagul rde secţie frun­
>de cauciuc microporos pentru bărbaţi, care costa înainte 198 lei. Pînă în prezent tineri'
taşă pe întreprindere şi
costă acum 140 lei. La aceiaşi pantofi, pentru femei, preţul a Locuitorii oraşului Haţeg doreau de mult să aibă în oraşul de. iâîcî iau confecţionat 100
. fost redus de la 160 lei la 118 lei. O cratiţă de 2 litri din alumi­ lor un bazin de înnot. De aceea, cînd comitetul executiv al sfa­ osie hotărît ca să-I men­
tului popular orăşenesc a luat iniţiativa lăudabilă de a amenaja 1 'ciScane de mina, 100' ?Hei
niu se vinde acum cu 16 lei bucata, în loc de 21,40 lei cît costa un ştrand, ei s-au angajat să contribuie prin muncă voluntară. ţină şi pe mai departe.
înainte ; o oala de 3 litri cu 20,60 lei în loc de 27,50 lei, o cutie ,

de voiaj cu 28,25 lei în loc de 37,70 lei cît se vindea înainte.

Au fost reduse de asemenea preţurile Ia unele ţesături de Zilele trecute s-au efectuat sute de ore de muncă voluntară la

mătase naturală, tricotaje, produse cosmetice şi alteie. construirea acestui bazin de înot. Numai colectivul cooperativei

„16 Februarie“ a ' prestat 180 ore de muncă voluntară.

In curînd bazinul de înot va fi gata.

Hi Sus pe acoperişul cerului moşia baronului Vesety. A Vasile ocolea cu grijă fiecare Perfecţionează tehnologia
încercat el s-o scoată la ca­ fir de sfeclă ca să nu-i taie fabricii
g| azuriu, ici-coto, se zărea cîte păt cumva dar n-a putut. In rădăcina.
ss. un nor uşor ce brăzda seni­ 1955 nu l-a mai răbdat ini­ Dispunerea maşinilor şi instalaţiilor de deservire în
nul cu mersul lui moale. E- Nu-i trebui prea mult timp ordinea desfăşurării fazelor procesului tehnologic condiţio­
í , í . %Í , ma când a văzut cum se cîş- ca să ajungă în frunte. Din nează. în cele mai multe cazuri, însăşi nivelul cantitativ
echipele colectiviştilor din 0- tigă în colectivă, şi a intrat şi calitativ al producţiei finite. Ea elimină pierderile de
j . *\ şi el. Peste 3.000 kg. de grîu cînd în cînd, se apleca şi timp dintre operaţii şi asigură continuitatea producţiei.
breja, trei la număr, loveau 3.000 kg. porumb şi alte mul­ smulgea cu mîna buruiana
Ip ililli într-una cu tăişul ascuţit al te produse a adus acasă in ce crescuse. Urmat de toată La acest lucru s-au gândit tovarăşii din conducerea fa­
urma celor 630 de zile-mun- echipa, ajunse la capătul rîn- bricii de conserve şl mezeluri I.A.R.T. Deva, cînd au în­
m sapelor, in pămîntul umed. cite cu familia în colectivă. durilor. Prăşiseră vreo 20 de tocmit planul de perfecţionare a tehnologiei unităţii. Pla­
Femei şi bărbaţi prăşeau, cot rînduri. S-au întors, prăşind nul prevede măsuri tehnico-organizatorice de ansamblu şi
Aprovizionarea populaţiei cu produse alimentare, in sorii- i Anul acesta, are de gînd să alte rînduri. reparaţii capitale în toate secţiile.
I mente variate şi de bună calitate, este o preocupare de seamă a la cot, sfeclă de zahăr şi facă mai multe. Pînă acum
! lucrătorilor din comerţul de stat. chimion. are numai 150 de zile, dar Dar vrema se închise. Un In locul actualului compresor de 12.000 Kcal., se va
pînă la toamnă... Şi cîştigul monta un nou compresor de 60.000 Kcal. şi se v-a mări
In clişeu : aspect din magazinul O.C.L. nr. 2 Deva, al cărui, Echipa a Il-a, a lui Vasile vrea să-i fie mai mare. Doar ţel de fior trecu, parcă, peste puterea de răcire de la plus 8 grade la minus zero grade.
i colectiv de lucrători, printr-o bună aprovizionare a magazinu­ nu degeaba a îngrăşat pă­ cîmp. Din norii plumburii, Tot în scopul realizării unei temperaturi scăzute, numărul
l u i şi deservire a cumpărătorilor, depăşeşte lună de lună planul ‘ Breazu, era cea mai harnică mîntul cu bălegar de animale uşilor va fi redus la 3. Conductele de aburi şi apă, caza-
\de desfacere cu 4-5 la sută. şi mai agitată. Se străduia şi îngrăşăminte chimice. Toa­ începură să cadă stropi ma­ nele, autocl-avele de sterilizat' conserve şi alfe instalaţii
te lucrările se fac după indi­ ri 'de ploaie. Coleciiviştii par­ v o t fi supuse verificărilor şi probelor hidraulice sau at­
să fie prima la săpat ca şi caţiile agronomului. Sămînţa că nici nu vedeau ; loveau mosferice. La canalul *’e fum 'de la coşul cazanului de
anul trecut. Cu grijă, smul­ pusă de timpuriu în pămîntul într-una cu tăişul sapelor 'şi aburi se va face o izolare hidrofugă, pentru a se preînlîm-
gea buruienile de lingă firul reavăn a răsărit repede. pina păstrarea apei pe vreme ploioasă. Toate utilajele
înaintau. Peste cîteva minute, secţiei alimentare vor fi dispuse fn ordinea fluxului teh­
plăpînd de sfeclă. Dar nu a avut timp să re­ ploaia a încetat. S-a scuturat nologic, ceea ce elimină încrucişările de transport şi mă­
— Mă Vasile, tu nu zici flecteze prea mult. Ceilalţi o un nor şi atît. Prăşitul con­ reşte productivitatea muncii cu -aproximativ 10%.-
luaseră înainte. Vasile îşi su­ tinua.
nimic ? — îl făcu atent bă- flecă mînecile cămăşii şi prin­ In plan sînt prevăzute de asemenea, măsuri privind
se sapa în mîini. Trîntită cu Dar, pe nesimţite, umbrele
trtna colectivistă Lucreţia serii au început să se aştear­ reamenajarea băilor fi vestiarelor, vopsirea inferiorului şi
Muliuleţ. putere, sapa se tmplînta, tăia nă, peste dealuri şi cîmpii.
buruienile, afina pămîntul. Pe ziua aceea terminaseră cu exteriorului fabricii, repararea pereţilor faianţaţi şi a po­
— Ce să mai zic ? Ce las prăşitul. Breazu, sprijinit în
pentru iarnă. Atunci am să / W V V v v V V N. coada sapei, privea cu nesaţ delei etc.

vă fac să mîncaţi cîlţii de rindurile drepte. Peste un Conducerea fabricii I.A RIT. Deva a luat toate măsu­
rîs. hectar de sfeclă săpase nu­ rile pentru crearea stocului de conserve şi mezeluri nece­
mai echipa lui. iar toate trei sare magazinelor, pe tot timpul cît durează reparaţiile c-a-
— Vorbe de clacă! inter­ echipele supaseră mai bine piiale în secţiL •
veni Ica Bobiţan.
de 3 hectare de sfeclă şi chi­
— Ba tu să taci şi să-ţi mion.

vezi de treabă, că şi anul T. BUDIU
acesta are să te întreacă ma-
mă-ta. Are mai multe zile lu­ , . V W - / W W V v f .- v \ , \

crate ca tine.
Vasile Breazu, înainte, a

fost om sărac. A lucrat pe
la calea ferată şi ca ziler pe