Page 1 - Drumul_socialismului_1970_02

I

PROLETARI PIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA? Redacţia
Anul XXII

1 Nr 4689 şi administraţia

ziarului
Duminică

DEVA. slT Dr. P e tr u r ; i ora nr ÎS
é
1 februarie
leleloone : tedocloi şcl - 1IS68; >e
docto» şei adjunct, secieto« de redacţi»
>i administrado - 12138 : secţiile cui
1970 turâ-sporl şi probleme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisori, documéntale y
externe - 12317 ; secţiile industrie *•
viata de p a ilid - 11275 ; lelelon de
4 PAGINI. 30 BANI serviciu intre oiele 16-24 - 11585

AGRICULTURA Abatajele Lupeniului Să se urgenteze dotarea secluarelnr de

la înălţime FINISARE CALIIATIVÂ A LAMINATELOR

PE COORDONATELE MODERNI­ nuarie. în a d in c u rilc m inei z ă rii şi, m ai cu scamă, p u ­
F in a l tum ultu os, dc ia ­
te rn ica în s u fle ţire ce do­
Lu pe nj. B rigada m in e ru lu i m ină la toate lo cu rile de
M ih a i Blaga, din zona a m uncă in urm a generaliză­ De m ai m u ltă vrem e şi eu înd oia lă, un m are pas în a in ­ lă de a ju sta j dotată cu 'in s ta ­
IlI-a , îşi încheie socotelile r ii n o u lu i sistem de s a la ri­ num eroase p rile ju ri, la m in a - te c o m p a ra tiv cu tre cu tu l des­ la ţii dc poliza re şi c o jiro . in
cu n o rm a lo rii care consem­
zare şi m a jo ră rii s a la riilo r
ZĂRII Şl DEZVOLTĂRII cărbune extras z iln ic de cretă a a v în tu iu i în tre c e rii rea m a re lu i co m b in a t hunedo- tu l de recent, d a r este d e p a r­ concordanţă cu sa rcin ile de
to rii. sp e c ia liş t'i şi conduce­
m in e rilo r. E xpresia
con­
nează peste 600 tone
plan şi c e rin ţe le c a lita tiv e dc
te de ceea ce trebu ie să fie un
cu
com bina, la un randam ent este creşterea ran da m entu­ rea so licită eu in sisten ţă e x ­ v e rita b il sector de fin isa re ca­ oţel aliat. T o t aici se include
efectuarea un ui slu d iu de do ­
tind ere a şi m odernizarea a- lita tiv ă a la m in a te lo r. C o n şti­
ce se m enţine constant în ­ lu i în cărbune pc exploa­ ju s ta je lo r la m in o a re lo r, do ta­ ente de acest lu cru, conduce­ la re la n iv e lu l te h n ic ii avan­
tre 9 şi 10 tone de cărb u­ tare cu 550 kg pc post şi rea acestora cu m aşini, agre­ rile M in is te ru lu i In d u s trie i sate pentru fin isa re a unei
I N T E N S I V E ne pc post. D in zona a Il-a . realizarea ¡iesle sarcinile gate şi in s ta la ţii p e rfe cţio n a ­ M etalurg ice şi C e n tra le i in ­ c a n tită ţi de 2G0 000 lone oţel
Petre
brigada m in e ru lu i
p rim e i lu n i a a n u lu i a m ai
a lia t pc an.
d u s tria le H unedoara nu pre ­
te.
bine de 5 000 tone cărbune
C onstantin dă rep lica p rin
F a p tu l nu este in lîm p lă to r con iza t in p la n u l de m ăsuri D ar rea lita te a, aşa cum se
acelaşi randam ent in a lt şi cocsificab il, cărbune de ca­ le h n ico -o rg a n iza to rice s o lu ţio ­
şi n ici legat dc vreo c o n ju n c ­ p re zin tă ea la ora actuală, o-
o co n trib u ţie h o tărîto arc la lita te . cu c o n ţin u tu l de ce­ narea în acest an a unei în ­
tu ră oarecare C e rin ţe le şi c- ferâ g a ra n ţii că ceea cc s-a
depăşirea p la n u lu i pe zonă nuşă m ai m ic cu 0.8 puncte xig e n ţe lc econom iei au ajuns tregi liste de problem e ale a- prevăzut se înd epline şte ?
cu 2 550 tone. decit ccl p la n ific a t ju s ta je lo r. Se poate spune
D in ta b lo u l sin te tic al dez­ unor noi teh nolog ii de p ro ­ în re g istra t un spor m ediu a­ Iată două din num eroase­ Înm ănuncheate la un loc, şi tin d accelerat spre un n ive l — Dacă nr fi sâ judecăm
v o ltă rii de ansam blu a econo­ ducţie. Ca urm are, in anul nual, com p ara tiv cu re a liză ­ le fa|)te de întrecere. ca­ succesele m in e rilo r a lcătu­ care im p un e producerea şi l i ­ după ceea ee sc află deja in
m ici noastre naţionale. în fă ­ trecut au re ve n it în m edie m ai rile din 19G5, de peste ra cte ristice pentru în tre a ­ iesc o valoroasă „zestre*1 vrare a la m in a te lo r In tr-o la r ­ lu cru — a re lu a t in g in e ru l M.
ţişat do recentul C om unicat p u ţin de 90 hectare teren a­ 100 000 000 lei Demn dc sub­ ga a c tiv ita te a b rig ă zilo r pentru în d e p lin ire a anga­ gă d iv e rs ita te so rtim e ntală, ANCHETĂ G olg oţiu — nu stăm prea b i­
la un grad su p e rio r de f in i­
cu p riv ire la în d e p lin ire a pla­ ra b il pe un tra c to r fiz ic în lin ia t este că an de an nu m e­ din ab atajele celor m ai m ari ja m e n te lo r anuale, care pre ­ sare şi in tr-o ţin u tă c a lita ti­ ne La a ju s to ju l de la la m in o ­
n u lu i de stat pc anul 19G9, C.A.P şi GO hectare în 1 A S . roase cooperative agricole m ine ale V ă ii J iu lu i. Su­ văd extra cţia peste plan a vă ire proşa bilă. ru l dc p ro file uşoare. co n ­
se desprinde că a g ric u ltu ra — ia r în ccca cc priveşte îngrâ- p rin tre care a m in tim pe p o rtu l lo r m a te ria l ¡1 con­ 15 000 tone dc cărbune şi spo­ s tru c to rii nu-şi pot te rm in a
lu c ră rile în tru c it I M. A iud —
ca ram ură im p o rta n tă dc p ro ­ şăm intcle ch im ice u n ită ţile cele din S im eria. Pricaz. D o ­ stitu ie pregătirea te m e in i­ rire a p ro d u c tiv ită ţii m u n ­ P reo cup ările insistente pen­ uzină fu rn izo a re din c a d ru l
ducţie — a în re g istra t un pro ­ agricole cooperatiste şi dc stat bra, S în tan drei, Bâcia si altele că a pro du cţiei, folosirea din cii pe exploatare cu 15 kg tru .a ju s ta re a " a ju s ta je lo r pc c h ia r eâ este vorba de un c e n tra le i noastre — tărăg ă­
gres co n tin u u , reuşind să au u tiliz a t peste 11 000 de to ­ au reuşit sâ ob ţin ă p ro d u cţii p lin a a va n ta je lo r m ecani­ dc cărbune pe post. m ăsura p re te n ţiilo r te h n ic ii program v iz in d nu nu m ai un nează liv ra re a u tila je lo r In
satisfacă in bună m ăsură ce­ ne, reprezentind cu peste 20 vegetale şi an im ale rid ic a te actuale s-au şi m a te ria liz a t progres consistent dar şi o b li­ ee priveşte m aşina de fla m a t,
rin ţe le popu laţie i si necesarul la sută m ai m u lt d re it ca n ­ şi constante, depăşind 1 000 kg in tr-o oarecare m ăsură — şi g a ţii m o b iliza to a re în acest
dom eniu.
îşi fac serios re s im ţit efectul
de m aterie prim ă pentru in ­ tită ţile folo site în 19GIJ. griu. 2 500 kg porum b, 10 000 — p rin crearea de noi su p ra ­ aceasta este m ontată şi se lu ­
dustrie. S e m n ific a tiv este şi P aralel cu creşterea g ra d u ­ kg legum e la hectar sau Recuperarea resurselor feţe şi ca p a c ită ţi de ajustare. U rm ă rin d flu x u l la m in ă rii, crează la in s ta la ţiile dc legă­
fa p tu l eâ. deşi c o n d iţiile c li­ lu i de m ecanizare şi c h im i­ I 700 1 lapte pc cap de vacă consem năm la b lu m in g .1300" tură. Deşi, a p are nt c vorba
m aterice nu au fost pe de plin zare. care co n stitu ie fa c to ri Aceasta dem onstrează însem ­ — E fo rtu l in această d ire c ­ punerea in fu n c ţiu n e în t r i­ de un avans, in fond există
fa vo ra b ile , valoarea p ro d u c ţi­ ese nţia li ai m o d e rn iză rii p ro ­ natele rezerve dc creştere a de energie secundară ţie. ne re la ta ing M irce a G nl- m e stru l 11 a m a şin ii de fla - p u ţin e şanse d r a fi pusă in
fu n c ţiu n e la tim p in lru c it nu
ei globale a crescut, în 1969 d u cţie i agricole, o e xtin d e re c o n trib u ţie i u n ită ţilo r coopcT goţiu. şeful s e rv ic iu lu i u rm ă ­ m at în flu x şi însuşirea te h ­
faţă de 1960. cu 4,0 la sută. sim ţito a re au cunoscut şi i r i ­ ra tiste la form area fo n d u lu i In în tre p rin d e rile »lin ju ­ zane se vor m onla în acest rire a lu c ră rilo r din ca d ru l D i­ no lo gie i de fla m a re la o ţe lu ­ are asigurată in sta la ţia de e-
nu
recţie i de in v e s tiţii a com b in a­
le e tro filtrc fără dc ra re
rile pe n tru ţevi. benzi şi cele
In co n te xtu l acestor re a li­ g a ţiile . ajungîndu-se ca supra­ ce n tra liza t de produse a) sta­ deţul nostru, caic dispun an şi la la m ino are le b lu - tu lu i şi C e n tra le i in d u s tria le carb on de calitate. La .750“ poale fi dală în e xp lo atare.
zări se înscriu şi e fo rtu rile lu ­ faţa am enajată în acest scop lu lu i. la îm b u n ă tă ţire a ap ro­ de resurse de energie se­ m ing „1 300" şi „050“ . pre­ H unedoara, este m ai v iz ib il se prevede încheierea in acest La „650" nu se lucrează
c ră to rilo r din a g ric u ltu ra ju ­ de către u n ită ţile agricole din v iz io n ă rii p o p u la ţie i si satis­ cundară. se în tre p rin d n u ­ cum şi la ote lă ria M a rtin în ccp in d d in anul trecut. A u an a tu tu ro r lu c ră rilo r, iar la deocam dată n im ic la d o tă ri,
d e ţu lu i nostru care au de­ ju d e ţu l nostru sâ depăşească facerea n e vo ilo r econom iei na­ meroase a cţiu n i m enite să nr 2. fost co n s tru ite şi puse în la m in o ru l de p ro file uşoare ia r la „000“ abia acum se p r i­
pus şi depun o a c tiv i­ 2 000 de hectare Paşi însem ­ ţionale. pună în valoare p o te n ţia lu l In vederea creşterii gra­ fu n c ţiu n e e x tin d e rile njus- te rm in a re a a ju s ta ju lu i s u p li­ mesc proiectele p e ntru e x tin ­
tate susţinută în vederea n a ţi s-au făcut, de asemenea. Succesele dobînd ite pinâ a­ energetic re zu lta t din pro­ d u lu i de u tiliz a re a gazu­ ta jc lo r de la la m in o a re le m entar. O a te n ţie deosebită dere.
u tiliz ă rii cu e ficie n ţă c it In p riv in ţa e x tin d e rii p la n ta ­ cum in dezvoltarea şi in te n ­ cesele tehnologice de bază. lu i de fu rn a l, la U.V. Că­ .650" şi de p ro file m ijlo c ii şi se acordă la m in o ru lu i „G50",
m ai rid ic o lă a resurselor ţiilo r de pom i. num ai in anul sificarea pro du cţiei agricole, La co m p le xu l dc la m i­ lări s-au lu at m ăsuri pen­ benzi. La la m in o ru l .750“ e x ­ pe ntru care se preconizează a ­ Aşadar, sta d ii nu tocm ai
m ateriale, fin a n cia re şi a fo r­ tre c u t fiin d în fiin ţa te live zi în îm b u n ă tă ţire a a c tiv ită ţii e- noare de la Hunedoara au tru m odernizarea cazanelor tind ere a vizează creşterea o p tim iste. De ee ? In n ici un
ţei de m uncă existente. Pen­ pe m ai m u lt de 300 hectare conom ico-fîn an ciare a u n ită ­ fost puse in fu n c ţiu n e m ai dc la centrala term ică. De s p a ţiu lu i de a ju sta re In 6 pa­ sigurarea în 1970 a două m a­ caz din vin a c o n s tru c to ru lu i
tru va lo rifica re a superioară a A crescut totodată n u m ă ru l ţilo r, con stituie o bază solidă m u lte cazane recuperatoare asemenea, la I.M . H une­ tu ri. d in care 5 s în t te rm in a ­ şin i pe ntru c o jit, una cu role sau a b e n e fic ia ru lu i.
p o te n ţia lu lu i . dc producţie a d ă p o stu rilo r dc an im a le şi care tra n sfo rm ă in a b u r doara şi I.M .C. Bîrcea sin i h ip e rb o lice şi una p e n tru po­ — D o tă rile înscrise în pla­
p a rtid u l şi sta tu l nostru s-au al c o n s tru c ţiilo r gospodăreşti. tehnologic căldura gazelor prevăzute a fi instalate te. precum şi u tila re a eu 4 liz a t pă tra t, in trim e s tru l H. n u rile de m ăsuri sînt in m are
de la cuptoarele adinei şi două cazane recuperatoare m acarale cu gheare. De ase­ precum şî întocm ire a unei do­
preocupat perm anent de dez­ Cunoscînd eâ in tr-o a g ri­ menea. la la m in o ru l dc p ro fi-
voltarea şi m odernizarea ba­ c u ltu ră avansată un loc p re ­ â l l If f M O . o 2-o| cu propulsie. Asemenea ca­ dc căldură. Ic uşoare, pinâ la fin e le aces­ c u m e n ta ţii dc dotare in 1971 AL. VALERIU
zei te h n ic o -m a lc ria lc a a g ri­ cu m p ă n ito r tre b u ie sâ-1 ocupe tu i trim e s tru se va preda noul eu noi m aşini dc p o liza t ţa -
c u ltu rii. ceea ce a perm is ca sectorul zootehnic, o pre ocu­ a ju s ta j glc ro tu n d e şi de îm pachetat
resursele dc creştere a p ro ­ pare dc scamă a e xista t în p ro file In fine. la m in o ru l
d u cţiei vegetale si an im ale să p riv in ţa s p o ririi e fe ctive lo r Ceea ee s-a făcu t pinâ la „800" va beneficia. p o triv it
fie m ai la rg fru c tific a te . O p ro prie tate obştească. La s fîr- ora actuală co n stitu ie . fără p re v iz iu n ilo r, de o nouă h a ­
expresie vie a s p rijin u lu i acor­ ş itu l a n u lu i tre cu t co o p e ra ţi-,
dat o con stitu ie şi fa p tu l că vele agricole şi în tre p rin d e rile
de la înce putul a c tu a lu lu i c in ­ agrie olc dc stat din ju d e ţu l
cin a l num ai in a g ric u ltu ra ju ­ nostru deţineau peste 30 000
d e ţu lu i s-au făcut in v e s tiţii bovine, din care 14 333 vaci,
ce depăşesc 160 000 000 lei. Pc 39 500 porcine. 03 000 ovine si IIOTÂMM ALE CONSILIULUI PE MINIŞTRI
107 000 păsări.
această bază a fost posibilă
Forţa şi d ina m ism ul a g ri­
dotarea u n ită ţilo r cu un nu ­
c u ltu rii ju d e ţu lu i sînt e x p ri­ privind experimentarea noului sistem de salarizare
m ăr sp o rit de tractoare şi m ate con vin g ă to r de dezvol­
m aşini agricole perfecţionate, tarea fo n d u rilo r fixe , care în
creşterea c a n tită ţilo r de în g ră ­ perioada a c tu a lu lu i cin cin a l şi majorarea salariilor personalului din unităţile
şăm inte m in erale sî substanţe au crescut cu peste 20 Ia sută.
chim ice folosite, introducerea ia r o dală cu folosirea lo r m ai de cultură, justiţie, procuratură şi arbitraj
şi aplicarea pe scară largă a e ficien tă producţia globală a
Consiliul de Miniştri o aprobat somblu o creştere medie de 13,1 tură reprezintă un puternic fac­
printr-o hotârîre experimentarea, Io sulă. De această majorare a tor mobîlizotor în perfecţionarea
cu începere de Io l februarie salariilor beneficiază un număr şi creşterea eficienţei activităţilor
In in te rio ru l z ia ru lu i: zore şi majorarea salariilor lu ­ de circa 15 000 salariaţi ale că­ culturol-artistice, in valorificarea
1970, o noului sistem de salari-
ror venituri anuale vor ti moi
m ultiplelor posibilităţi pe care le
crătorilor din unităţile de cul­ mori cu aproximativ 29 milioăne ou diversele instituţii în vederea
tură. lei faţă de cele realizate înainte ridicării gradului de. conştiinţă şi
Potrivit prevederilor hotârîrii, de 1 august 1967. a nivelului de cultură a tuturor
• MOMENTE ALE MIŞCĂRII MUNCITOREŞTI cetăţenilor ţarii noastre.
salariile lucrătorilor din muzee, Noua salarizare aprobată
DIN ROMÂNIA LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI pentru personalul din unităţile ★
biblioteci, cose şi palate de cul­
XX ; de cultură ore Io bozâ principii Prinlr-o alto hotărire a Consi­
tură, de creaţie populară, uni­
similare de remunerare cu ale liului de Miniştri, s-o aprobat
• DIALOG CU CITITORII; versităţi populare şi cămine celorlalte ramuri ale economiei experrmenloreo noului sistem de
• SCRISORI DE LA CORESPONDEZI ; Camera de comandă bloc a grupului energetic nr 1 de la Termocentrala M intia. Un uni­ culturale se majorează în me­ — încadrarea salariaţilor pe lunc- salarizare şi majorarea salariilor,
gradaţii,
ţii. solarii tarifare cu
tot cu începere de la 1 februa­
vers al aparatelor de măsură şi control şl al autom atizării. die cu 11,9 Io sută ; împreună
• U M O R . Foto : V. ONOIU cu creşterea salariilor mici acor­ spor de vechime, gratificaţii o- rie 1970, în unităţile de justiţie,
nuale etc Totodată, eo prevede
procuratură şi arbitraj.
dată onterior, se asigură pe an- unele elemente corespunzătoare Hotărîrea prevede majorarea
specificului acestei activităţi. în medie cu 15 la sută o sala­
Astfel, salariile cadrelor de con­ riilor lucrătorilor din instanţele
ducere ale unităţilor de cultură judecătoreşti, unităţile judeţene şi
sînt diferenţiate pe cinci catego­ locole de procuratură, notaria­
nea... d u lce g ă rii ? Va fi in de. rii, ţinînd seama de vo/umul.
Cu promisiunile într-o mină, 0MIHUL SOCI ISMUL0J*0RUMJl SDC IQ U SM tlU fl'O M M U L SOCMUSMUUII favoarea c u m p ă ră to rilo r? im portanţa şi complexitatea ac­ tele de stot şî din unităţile inter-
judeţene de arbitraj. De această
tivităţii ce o desfăşoară. creştere o salariilor beneficiază
S ăliştio ara.
A ic i sâ
cu scrisorile înlr-alia B B I C / t D / t 6 # • vezi şi sâ nu crezi. noului aproape 7 400 de salariaţi, ole
O dotă cu aplicarea
P atru v itrin e , a ra n ja ­ sistem de salarizare se asigură căror venituri anuale sporesc cu
şi corelarea mai bună o solarii-
aproximativ 20 milioane lei.
te după cele m ai exigente pre­
m //!//// th m mG/izmuii smsc te n ţii şi gusturi, d in care nu muri. Astfel, solariile directorilor justiţie, procuratură şi arbitraj se
lor lucrătorilor dm sectorul cul­
Solarizorea
lucrătorilor
din
turii cu cele ole salariaţilor cu
lipseau n ici „L u n a a lb itu rilo r",
funcţii com porobile din alte ra­
face pe baza principiilor a p lice ­
nici
„L u n a c ă rţii la sate",
le şî în celelalte ramuri ale eco­
ne-au su rp rin s plăcut (N -am
proveniţi
de cămine culturale,
nomiei naţionale, adaptate
Io
prea în tîln it cu „b rig a d a " ca ­
din rîndul
cadrelor
didactice
zu ri sim ilare ). In m agazin a­
transferate din învăţâmînt, sint particularităţile ocestui sector O
m a b ilita te a , ordinea, cu ră ţe ­ dată cu oplicareo noii salari­
majorate in medie cu 17.8 la su­
nia, m ă rfu rile din abundenţă zări se înlocuieşte remunerarea
Astă toamnă, cam pe cînd se pregătea iarna sâ co­ ză m urată, ceapă, pateu de f i­ pe ntru produse făinoase — tistică. d a r n-am a vu t înco­ ne-au in v ita t de la in tra re . tă, asigurindu-li-se astfel un sa­ pe grupe de vechime a judecă­
boare de Io munte, şi mai înainte, am notat promisiuni, am cat. d ro jd ie co m p rim ată , p i­ n-am în d ră z n it sâ zăbovim tro G e stio n a ru l m ag azinului D o rim sâ consem năm tre i nu­ lariu corelat cu cel al cadrelor torilor, procurorilor şi notorilor
luat interviuri unor lactori răspunzători de buna aprovizio­ per. unele sortim e nte de b is­ din p ricin a p ă ia n je n ilo r care tc x tile -in c â lţâ m in te — to v a ră ­ me: D o rina M îclăuş \ inzâ- didactice care işi desfăşoară ac­ cu încadroreo pe funcţii cu g ra ­
nare pe timpul sezonului rece a magazinelor săteşti. c u iţi Nj se cere m ereu tablă ..aterizau“ spre lada ru fă i­ şul S im e ria n Baneiu — era toare. V o ic h iţa Sîna — prac­ tivitatea in învâţămint. daţii. Spre deosebire de vechiul
Şi iată că ne aflăm în miezul iernii. Cîte nu-i trebuie zincatâ. sobe dc lu ci tip ..ciz­ nă Ia r in m agazin — scuze, de-a d re p tu l in trig a t. tican tă. V isalon M unteanu — La unităţile de cultură cu acti­ sistem, în care trecerea Io un sa­
săteanului I De ce sâ bată drumul după ele la oraş cind m ă“ , Tenjerie de coEp flnn e- d a r nu se vede că ge stion arul — Să ved eţi cum ne-au gestionar. M c rilâ toată con si­ vitate complexă, unde se des­ lariu lo rilo r superior în cadrul o-
există toate posibilităţile sâ găsească în sat cele de tre­ la lâ şi pluşată, cizm e de ca u ­ c gestionară. fost „o n o ra te “ com enzile: co­ d e ra ţia ! făşoară şi o muncă de cercetare celeiaşi funcţii se făcea din cinci
buinţă ? ciuc.:.“ m anda nr. 7/1970 : din 24 a r­ Se anunţă „p rim ă v a ra ?" ştiinţifică, se permite utilizarea, în cinci ani, prin noul sistem, a-
„Brigada fulger" o vrut sâ cumpere cîte ceva „la — A ic i s e rv iţi şi b ă u tu ri la Baia de Crîş. Ce f i­ ticole cerute, prim ite.... 1; co­ Am găsit şi o... floare. in cazuri justificate, a funcţiilor cordareo gradaţiilor se face din
faţa locului", adică din citeva localităţi unde autoturisme­ suta de gram e ? 4 m gări .folosesc m erceo­ m anda nr. Uj 1970 : d in 35 a r­ şi salariilor tarifare aprobate trei in trei ani, fiind condiţionată
le ajung mai greu in aceste zile. l-a fost sugerată ideea — Nu N um ai eu sticla. Că lo g ii şi to va ră şii din ticole. p rim ite 14; com anda Lă|)iişnic. M agazin pentru personalul de cercetare şi de aptitudinile personale, pre­
ştiinţifică.
de scrisorile multe pe care locuitorii satelor le trimit re­ c b irt a lă tu ri. conducerea coo pe rativei dc nr. 11/1970: din 12 a rtico le , 7 m b in işo r a p ro vizio n a t, cum şî de calităţile profesionale
dacţiei pe tema aprovizionării. Cu „un ochi" la promisiu­ Am v ru t sâ-l credem pe cu- consum din Baia dc Crîş ? p rim ite 3; com anda nr. 12/ g e stion arul bă ia t bun Potrivit prevederilor holărîrii, se dovedite în muncă. Astfel, cişti-
nile scrise de astă toamnă şi „cu altu l" la scrisorile oame­ v in t N -pm putut. De pe un A m în tre b a t la cele două b u ­ 1970: din 25 a rtic o le s o lic ita ­ d a r.. eu citeva lip s u ri în u n i­ menţin indemnizaţii şi tarife gurile celor care activează în o-
nilor, iatâ-ne prin magazinele săteşti din judeţ. ra ft ..stelele" unej sticle cu fele d in lo calita te. C a n tcm ir te, „o n o ra te “ ... n ici unul. Am tate : un tu ră de porc. b is c u iţi pentru oamenii de ştiinţă, artă, ceste domenii sînt nemijlocit le ­
coniac, goală pinâ la ju m ă ta ­ B ucium an (b u fe tu l nr. 1) şi fost personal la Deva. Nu gate de modul in care fiecare
te. ne făceau cu... och iu l. Z c tk a Budugan (b u fe tu l nr. 2) m -au p rim it la depozit. M i-a u o b iş n u iţi, ţig ă ri : N a ţion ale . cultură şi codre didactice care, salariat îsi îndeplineşte a trib u ţii­
sînt de părere că ..ceva cu f i l ­ C a rpa ţî cu filtru . Snagov Şi pe lingă funcţia lor de bază, în­
B ulzeştii de Sus. La notat, pa ran otat şi... la reve­ spus scurt: ..Onorăm noi co­ se caută. G e stio n a ru l ne asi­ deplinesc munci de conducere în le stabilite,
R işculiţa . M ă rită Nc- tru “ . O fi. d a r în n ici un caz
ora cin d ii era som ­ dere î m en zile " Şi. după cum vo­ gură eu m ina pe., dosarul eu universităţi populare şi cămine Totodată, salariile tarifare ale
nu l m a i dulce, n-am g riu ' ne roagă, dc la „C a rp a ţî" cu filtru . ..D elta" d cii. le-au „o n o ra t“ . com enzi că a ce ru t toate a- culturale. personalului de specialitate au
bun început.
sâ n-o
avu t înco tro şi l-am sculat pe B ulzeştii de Jos. A ­ etc. D in s im p lu l m o tiv râ in Noi am văzut Cel in cauză reste m ă rfu ri după cum a ce­ In scopul stimulării lucrători­ fost mai bine corelate cu cele
lo an S tânilâ, gestion arul m a­ 2 ici e deschis, dar o... critică m . „T ra g e ţi pe co n d u ­ toată com una nu găseşti aşa vor m ai închide och ii şi n- ru t şi le n je rie de corp ila n e - lor din unităţile de cultură pen­ ale unor funcţii similare din alte
g a zin u lu i d in lo ca lita te . „ B r i­ închis. G estionarul Sa­ cere“ — ne îndeam nă N-am ceva Şi ni s-a spus râ trec lalâ, p ă tu ri P.N.A., în c ă lţă ­ romuri de activitate.
fi dat curs ..În d e m n u lu i“ da­ perio dic p rin u n ită ţi Ascultă cum ? tru obţinerea unor rezultate deo­
gada“ începuse să fu lg e re şi bin Rus o in spatele m agazi­ că am fi găsit in m agazin o m in te nr. 40 pentru iarnă. sebite in activitatea lor, li se a ­ Co şi in celelalte sectoare de
m agazinul său tre b u ia pus in n u lu i. Taie lemne. Că num ai păsurile n u m ite n e m u lţu m iri octivitole. şi personalul din aces­
a p ro vizio n a re corespunzătoa­ şi... cum pără ţig ă ri din altă L u n co iti dc Jos: Pc M ă rfu rile respective — după cordă gratificaţii anuale. De a ­
fru n te a listei. Nou. cu ra t, fr u ­ după ora deschiderii are parte ! cest avantaj poale beneficia şi te unităţi beneficiază de sporul
mos. destul dc bine a ra n ja t, re. D a r cin d d in ra ftu ri lip la înce putul lu i ia­ cum ne asigură tovarăşul d i­ pentru vechime neîntreruptă şi
co n d iţie fizică. In m agazin, sesc p rin c ip a le le m ă rfu ri şi La. m agazinul „P iin e “ am n u arie a c.. despre activul obştesc care contribuie la
m inus u n cie îng ră m ăd eli d in cind oam enii ne iau „eu a ­ in tiln it oam eni n e că jiţi. Ges­ rector a d ju n c t M iţic â dc la realizarea de către instituţiile de gratificaţii anuale.
magazia de m ină. v itrin e le m are harababură T re b u ie sâ gestionara şi vin zâlo arca m a­ IC O M C O O P — există în de­ respective de venituri peste cele Aplicarea noului sistem de sa­
fii p re s tid ig ita to r
sâ te des­
n e ara nja tc din m o tiv eâ „se salt". a vin d şi citeva vorbe tio n a ra V o ich iţa Farea, pen­ g a zin u lu i dc a ici s a m ai planificate din manifestări cultu- larizare si majorarea salariilor
tru eâ nu putea o fe ri cc ce­
depreciazâ m a rfa ". A m m ai cu rci p rin tre sutele dc a rti­ la adresa m erce olo gilor care reau oam en ii, aceştia pe ntru scris. A c tiv ita te a lo r era as­ pozite Dc ce nu şi in m agazi­ ral-artistice. De asemenea, d i­ vor constitui pentru personalul
vin. p ro m it
pleacă —
şi....
văzut cum lo c u ito rii d in B u l­ cole. puse alandala. B u to iu l pru c ritic a tă D in foa rte m u l­ n u l dc la Lăpuşnic ?
cu brinzâ m ai să se gîtuie in ­ n-am avut înco tro C it p r i­ că ..m ereu nu găsim ee ne te m otive Ce s-a făcu t in din justiţie, procuratură, notaria­
zeştii de Sus nu^.au de unde rectorii de cămine culturale care
tre ... bocanci şi... ceainice (!) veşte prim a ru g ă m in te — nu tre b u ie “ . Dc cele m ai m ulte co n tin u a re ? A proape nim ic te si arbitrajul de stot, un nou
sâ-şi cum pere elastic, b a te rii, S. POP ou un aport important in difu­
De m ă ru n ţişu ri, ce sâ maî te supăra -M n riţa N egriu. dar o ri se aduce p iin e bună şl ..Am dat o notă e x p lic a tiv ă " imbold pentru întărirea conştiin­
in disp en sab ili, cămăşi pluşa­ vo rb im ? S abin Rus nu le ba­ ai băgat şi dum neata de sea­ foa rte bună De ce uneori îşi — nc spunea vînzâtoaren. L. UCIU za rea film ului în mediul rural ciozităţii în muncă şî simţului de
I. CIOCLEI
te, se rvicii p e n tru bucătărie, gă in scamă. E n e că jit nu­ mă că nu m ai aveai pe unde pătează ..firm a " b ru tă ria . în ­ G estionara n-am văzut-o GH. I. NEGREA pot beneficia în continuare şi de răspundere în îndeplinirea sarci­
m ai pe ntru că nu î s-au ono­ scoate., h a la tu l cînd am in ­ deosebi cea din Rrad. nu pu ­ Era plecată la Brad. ca dc o- nilor ce i revin, pentru sporirea
bocanci cu talp ă de cauciuc, premii din încasările peste plan.
ra t com enzile din acest an : tra t în re le două m agazii. In tem Înţelege. S-o priceapă al bieei. D eri. e x p lic a ţii, m o ti­ contribuţiei sale la apărarea
pastă de d in ţi ete., pe ntru că Introducerea noului sistem de
„M a g a zin u l nostru a p ro v iz io ­ prim a, n-aveam unde pune ţii. Or. eventual, sâ rezolve... vă ri. in loc de m ăsuri pentru consecventă o legalităţii socia­
d o rin ţe le au rămas p c .. co­ nează şi fo re s tie rii. A m făcut p ic io ru l din p ricin a n e orindu - ir rem edierea n e a ju n su rilo r. « j a - . - w w i m m i . w f i i salarizare şi majorarea salariilor liste.
menzi. M erceologii ştiu, le-au com enzi, d a r n-am p rim it v a r­ ie lii. In a doua — specializată N -am v ru t sâ facem o sta­ C înd se va încheia cu aseme- lucrătorilor din unităţile de cul­ (Agcrpres)