Page 1 - 1875-08

Gazet’a eso de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, 8e prenmera la poştele 0. si r., si pe la
Fdi'a, csndn concedu ajatdriaie. — Pretiuiu: DD, corespondenţi. — Pentru serie 6 or.
pe 1 ann 10 fi., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. Tacs’a timbrala a 30 or. de fiacare pu­
1
v. a. pe nnn anu sdu 2 /* galbini mon. sunatdria. blicare.

Ir. 52, Brasiovn 1 Augustu 20 Iuliu 1875.

Nr. 142/137 — 1875. apucasera catholicii pe deasupra, dra rol’a pispecu- totulu altumentrea demnitatea sa si o scie apară.

Conchiamare lui de domnu si protutoru, începură se o jdce ie- Ar’ fi mai potutu întrebă oricine pe consiliarii im-
Pre temeiulu conclusiunei luate in siedinti’a suitii pana la 1773, candu apoi li se înfundă si loru peratului, ca 6re romanii se invetie la scâla numai
cu totulu, pentru ca se schimbaseră si tempurile, câ se se faca preoţi si altu nimicu. Cu ce scopu
adunarei generale estraordinarie a Associatiunei
si bmenii, dra anume aici in Transilvani’a le dede erâ se invetie? Câ se se faca renegaţi?
transilvane, tienuta la Alb’a-Iuli’a in 6/18 Iuliu
de capu curagiosulu archiereu Grigorie Maioru, care Pana aici cautaramu urmele dreptului electo­
a. c. de sub nr. protocol. II si III adunarea gene­
ti-i scâse pe p 6rta afara, câ si cumu nu ari mai rale in comitate; se ne intdrcemu pucinu si in sa-
rala o r d i n a r i a, pentru an. curente, se concbiama
fi fostu. Dreptu, ca inpertinenti’a si neruşinarea sime, adeca la romanii locuitori in aceleaşi tienu-
in orasiulu R e g h i n u l u s a s e s c u pre diu’a de
loru d’atunci inca ajunse mai asia departe, turi cu sasii. Pe aici s’ar’ pard ca poporulu ar’
3*9 Augustu cal. nou 1875.
câ odini 6ra a calviniloru. Sub Carolu VI după fi exercitatu dreptulu electorale cu mai multa in­
Suntu deci rogati toti onorabilii membri ai
m6rtea episcopului Ioanu I Giurgiu de Strimba (otra- dependenta; cu t 6te aceste douedieci sdu treidieci
Associatiunei, câ se benevoidsca a concurge si a
vitu. in 1727) rectorulu iesuitiloru dela Clusiu -si de exemple se nu ne insiele, ca-ci si in sasime au
partecipâ, catu mai numeroşi, la acdsta adunare. —
arrogase titlu de „Principali» et Praelatus Va'lacho- fostu mai totu acelea cause, prin care s’au parali-
Din siedinti’a estraordinaria a comitetului As­
rum.“ Asia ddra elu voiâ se succdda pispecului satu acelu dreptu si p 6te inca cu una mai multu.
sociatiunei transilvane romane, tienuta la Sibiiu in
calvinescu. Observaţi bine, ca toti acei iesuiti din Nepotismulu de leviti a predominatu si pe aici;
20 Iuliu 1875.
.sranuos << aqnlJ 911001 fum utiaiwi Transilvani’a erâ maghiari si renegaţi, nu italiani. preste acdsta nepotimea din sasime, mai alesu pe la
I a c o b u B o l o g ’ a , I . V . R u s u ,
Acum inse romanii desbinati avea de lucru ei intre margini, avea mai mulţi bani decatu cea din comi­
v.-presiedinte secret. II.
ei. După sechastrulu V i s a r i o n u venitu din Bos- tate. Ddra patronii cine erâ? Mai intrebati? Ecca
ni’a si după calugarulu S o f r o n i e nasc. din C i o - domnulu inspectoru, domnulu senatoru, mari’a sa
R e g i n u l u s a s e s c u in 25/13 Iuliu 1875. r’a in Transilvani’a, ddra calugaritu in Munteni’a, domnulu judeciu, prefectu, primariu, numesce-lu
mai veni din porunc’a Măriei Teresiei si generariulu cumu -ti place, dra in comunele semi-iobagite din
Onorate Domnule Redactorul
B u c o v cu unu regimentu de ostasi preste romani, regiunile Sibiiului si ale Brasiovului, cea mai vigo-
Binevoiţi a dâ spaţiu in stimatu-ve diuariu ce
câ se-i împace cu sabia si glontiu, asupra dreptu­ rdsa pressiune o exercitâ notarii comunali si aren­
. redigeti, urmatoriului
lui de a-si alege popi, mai apoi a-i bate si a-i datorii, cari pana la 1848 erâ de regula sasi sdu
A v Ini 11! *) sc6te intre botara (Petru Maioru Ist. bes.). Unguri luterani ; pe cine candidă aceştia, erâ can-
De-6race adunarea generala estraordinaria a Din acele tempuri si din totu periodulu ce a candidatu si poporanii trebuiea se dâ in scrisu, ca
Associatiunei transilvane romane tienuta in Alb’a- decursu pana la noi, dreptulu electorale in beseri­ l’au alesu. De comunu inse influinti’a sasdsca in
Iulia in 6/18 Iuliu 1875 au decisu cu unanimi­ c’a gr. resaritdna din Tranailvani’a este marcatu in alegeri se accomodâ cu interessele familiiloru celoru
tate, câ adunarea generale ordinaria a Associatiunei p. 19 din instrucţiunea imperatdsca data episcopu­ mai de frunte romanesci din comuna. Luteranii
se se tiena in 29/17 A u g u s t u a n . c . a i c i i n lui Vas. Mog’a in 21 Dec. 1810, in care se dice, sciâ câ si'calvinii, ca ddca ar’ veni popa romanescu
R e g i n u l u s a s e s c u , me grabescu a rogâ pe acei ca cultur’a romaniloru se inpedeca si prin aceea, de airea, elu ar’ cere locuintia si subsistintia, dra
onoraţi membri ai Associatiunei, cari voru dorf a ca popii -si punu pitiorulu in pragu câ sdu numai ddca nu i s’ar’ dâ, ar’ amerintiâ cu trecerea la u-
partecipâ la tienend’a adunare, se binevoidsca a me
fetiorii, sdu numai ginerii loru se se faca popi, din niti, candu apoi li s’ar’ cere 32 jugere competenta
onorâ cu incunosciintiarea pana in ^9/8 Aîl- care causa alţi locuitori nu mai au interesu de a-si (porto canonica) si altele mai multe. De acea lu­
f$ftsttl a. c., câ asiâ se se p 6ta face de catra
dâ pruncii la scdla. Nu se pdte negâ, ca-ci preo- teranii au fostu totu-deauna inemici mari ai Bla-
comitetulu arangiatoriu dispusetiunile necessarie in ti’a la noi ajunsese a fi hereditdria in cele mai aiului. —
privinti’a cuartireloru. multe comune, câ in famili’a lui Aronu si a lui Ei, bine, ddra ce a fostu a trecutu; cine Se
Primiţi ve rogu salutarea cordiale dela Levi la evrei, prin urmare dreptulu electorale in mai teme astadi de asemenea influintie si pressiuni?
Alu onoratu* D-v6stre cele mai inulte caşuri devinea illusoriu. Ddra con- Noi nu ne mai tememu, constatamu inse, ca astadi
stimatoriu siliarii imperatului Franciscu ar’ fi mai potutu măr­ câ si odenidra, exista aceleaşi influintie si pressiuni
Io anu P. M â i o r r f . - turisi inca si alta impregiurare cunoscuta ndue to- in numeru considerabile si inca cu adausu de pa­
gddA âtet^săilaon dna .dino .moi .eonssed ni
turoru, ca adeca drasi in cele mai multe caşuri, tronaţi jidovescu, numai catu ele au luatu alta
bieţii candidaţi cu catu erâ mai ignoraţi, cu atatu forma, pdte si mai pericul 6sa decatu cea vechia.
S*ncine notiniii despre dreptsilsa mai vertosu cerea recomendatiune dela Mari’a sa Se presupunemu pe unu momentu inpossibilitatea
electorale iu lieseiic’a orientale si
d. baronu, grafu, cavaleru, sdu si dela mandata- morale, ca s’ar’ află vreunu archiereu atatu de im­
anume in cea din Daci a.
riulu seu (P.raefectus Ur) catra episcopu, „câ se-lu becile, in catu se cdda pressiunei si se pună manile
(Urmare). santidsca mai curendu.* Prin aceste recomenda- in capulu toturoru individiloru cati ’iar’ recomendâ
Intr’aceea metropolitulu Athanasie adunandusi tiuni, insocite uneori si de amerintiari, boierii ma­ aristocraţii si plutocratii de prin comune, 6re in
clerulu in sinodu la Alb’a-Iulia cu conclusu din 30 ghiari si toti renegaţii noştri exercitâ influinti’a starea actuale a civilisatiunei n 6stre, care ar’ fi ca-
Sept. 1699, dete unu protestu vigorosu in contra cea mai periculâsa asupra clerului si a culturei nd- racterulu, virtutea, moral’a, naţionalitatea cbiaru a
aceloru inpertinentie barbare ale guberniului, caruia stre naţionale. Ce erâ se faca episcopulu? Se re- unei parti considerabile din clerulu romanescu pana
nu-i erâ ruşine a se numf pe sine si pe toti cal­ fuse recomendatiunile boieresci? Atata ’iar’ fi mai pe la a. 1900? Au nu vediurati, ca mai antierti
vinii sei de o r t h o x u s i e v a n g e l i c i i , si in trebuitu. Ecca deci, cumu influinti’a corrupt 6ria si erâ p’acf se dA la Gberl’a episcopu rutdnu, si cum
acelasiu tempu calcâ in piti 6re facia cu naţiunea si destructiva mai erâ sustienuta câ prin traditiune la Carlovitiu din romanu făcură serbu in dduedieci
cu beseric’a romandsca t 6te sublimile precepte mo­ din dilele Apafi-loru, si cum servilismulu celu mai si patru de 6re, si cumu colo in comitatulu Satu-
rali ale evangeliei lui Is. Chr. gretiosu erâ nutritu si sustienutu in cleru, cum se mare ceruseră episcopu greco-catbolicu magbiaru, si
De aci incolo patru ani trecură pentru Tran­ umiliâ preotulu cu caeiul’a sc 6sa de departe pana cumu in sinodulu dela Gberl’a cativa protopopi ma^
silvanii numai in intrige si cabale, in alergături si de înaintea ciocoiioru boieresci. In p. 18 alu gbiaroni veniţi din Ungari’a strigară, ca loru nu le
pe la Vien’a, in denuntiari si trădări, pana ce instructiunei se committea episcopului, câ se nu trebud sindde, ca ei nu vrdu se audia mai alesu de
sparse drasi bellulu curutiloru sub Franc. Râkoczi, mai birotondsca pe toti idioţii, ci numai de aceia, sindde amestecate. Câ mane poimane fetiorii ace­
care tienb siepte ani. In acea epoca nu mai potea cari ar’ fi invetiatu celu pucinu scdlele gimnasiali; lora voru fi in stare se strige, ca loru nu le trebue
fi vorba de legi si drepturi, ci de arme si devasta- ddra s’a potutu? Asia ceva nu conveniâ boiariloru limba valacba in beseriia.
tiuni. In fine dela 1712 înainte imperatulu Ca- odata cu vidti’a. Cumu se vrea ei a suferi preotu Am disu mai susu, ca noi nu ne tememu de
rolu VI se apucă, de si intre fbrte mari greutati, invetiatu si curagiosu in comun’a sa, pe care se pressiuni, si totuşi le repetiramu de atatea ori.
de regularea affaceriloru ecclesiastice. Acumu inse nu-lu mai pdta manâ in robota, a-lu si bate (am Asia este, le-am repetitu, pentru câ se avemu cu
vediutu caşuri de aceste cu ochii noştri pana in totii ocasiune de a cun 6sce pericululu si a-i caută
*) Celelalte diuaria romane suntu rogate se 1848. Asia se manifesta pe la noi „dreptulu pa­ dreptu in facia; de acf in colo nu avemu se ne
binevoidsca a publică acestu A v i s u . Idem. tronatului!" Unu preotu invetiatu -si simte cu tememu de elu, indata ce vomu luâ mesuri intie-