Page 1 - 1897-03

Btflicţim Aâislîiistntj „emti" ta in li-rart di.
şi Jiimti AîionameniB pentru Anstro-Uagaria:
Siff\?5v piaţa starţi ÎTr. 3C,
: Po un an 12 fl.. pe şese luni
Scrisori ncfrfaiioaie o.t* s» 6 fl., pe trei luni 3 fl.
psSxaoia, -- ÎSajMMOjeip** au o» N-rii de Dumlnooâ 2 II. pe au.
-♦tcimot, Pentru România si străinăiaie;
IPÎSerÂÎE se v rime a 3 la Adml-
nletl’aţluno te Braşov şi Îs xut- Pe un an 40 franol, pe ŞĂ30
mutârelo Birouri da esnunolurî: lunî 20 fr.,pe trei luni 10 fr.
te Vien a: M. JDukaa, Ilimnch N-rii de Duminecă 8 franol.
Schalek, Rudotf Mosst, A. typeliks Se prenumără la t6te ofioiole
NaoMolger; Anton Oppeiik, J. poştale din întru şi din arară
Danntbcr;te Budapesta: A. V. şi la dd. eolootori-
Qoldbcrgerg, Zckstsm Bcmat; te D UnameiM pentru Brasor
Bucuresoi: Aştnco Bavas, 8uo- administraţiunea, piaţa mare,
oureale do Ronmanio; în Ham- tfirgul Inului Nr. 30 etagiu
bur$,: Karoigt & I/iabmarm. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Prăjit! luserţiunilar: c aoriă luni 5 fl.. pe trei lunî 2 fl. 50 or.
e armonii tio o ooldnă iî or. şi Cu dusul în casă: Po uu an
80or. timbra pentru o publi­ ZT "O" Xt Xt 12 fl., pe 6 lunî 6 fl., pe trei luni
care. Publicări moi dose dnpĂ 8 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarii» şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen­
Reclama po pagina a 3-a o tele căt şi inserţiunile sunt
ssriă 10 or. Bite 81 bani. a se plăti înainte.
ostuDf &.iertu>jB

Dela Adunarea generala extra-ordi- Propunerea d-lui Partenie Cosma, „Norddeutsche Allg. Ztg.“ scrie: „Nu se tiunei cretane, însă oererei sale, ca să dăm

nară a Asociaţiunei. susţinută şi din partea comisiunei, p6te afirma, că are una din cele şâse pu­ esiguraţiunea, oă trupele englese nu se vor
ca adunarea se primescă eliminarea teri este aplicată să recâdă în principiu pune în acţiune fără consimţământul ante­
— Raport telegrafic. —
cuventului „transilvană" din vechiul dela pretensiunile, ce s’au făcut în nota rior al parlamentului, nu-i putem satisface.
SIBHU, 12 Martie. Erî pănă după titlu al Asociaţiunei, pe lângă o indică adresată Greciei. Iu ceea-ce se O astfel de promisiune ne-ar lega manile
12 6re din 41 au durat desbaterile protestare contra bânuelilor de ne- atinge îusă de esecutarea măsurilor coer­ şi ar fi în contra întregei praose constitu­
comisiei de 15, însărcinată cu stu- patriotism, s’a primit cu 48 voturî citive, puse în vedere în nota, despre care ţionale. Suntem convinşi, oă politica nâs-
diarea raportului Comitetului. Comi­ contra 13 voturî. e vorba, se tradeză de present între puteri, trâ este o politică în favorul libertăţii Cretei
sia a fost constituită din d-nii: Corio- Pentru propunerea de-a se sus­ ca sâ se asigure o purcedere comună şi în de­ şi al păcei europene şi n’o putem periclita
lan Brediceanu din Lugoş; Dr. D. ţine intact vechiul titlu al Asocia­ plin acord. Decă aceste tractărl pote vor priutr’o promisiune faţă de parlament, pro­
Ciuta, Bistriţa; vicarul Dr. Pop dela ţiunei a votat majoritatea membri­ mai dura încă eât-va timp, causa este cu misiune, care în momentul oritio ar pută
Năseud; Cavaler de Puşcariu, Brâu; lor dinafară de Sibiiu; contra a vo­ deosebire’ consideraţiunea, ce trebue să o să împedeoe aoţiunea năstră.
Dr. A. Bunea, Blaşiu; Dr. I. ŞencJiea, tat majoritatea membrilor din Sibiiu. aibă guvernul frances şi cel engles faţă cu In ceea ce privesce situatiunea din
Făgăraş; advocatul Filip, Abrud; I. Advocatul Dr. Amos Frâncu a parlamentele acestor ţări. Pracsa constitu­ Atena, creată în urma răspunsului guvernu­
w
A. de Preda, Sibiiu; Br. Tripon, Bis­ insinuat vot separat. ţională în parlamentul engles şi în cel lui greoeso, „Polit. Corresp. primesce ur-
triţa; protopopul Maneguţiu, Tergu- frances este în ceea-ce privesce acest în­ mătărele informaţiuni din oapitala greoăscă:
Mureşului; Dr. A. Micu şi protopo­ Gestiunea cretană. semnat punct al politicei esterne, cn totul Foile de sără din 9 Martie n. publioă tex­
pul Dan, Făgăraş; Iuliu Barăoşi, Si­ opusă. Urmarea este, că esecutiva francesă tul notei greoesol şi cu tote aprobă răspun­
biiu; Dr. Beu, Sibiiu. Obiectul principal de discuţiune trebue să se târnă în fiă-care moment, că sul demn şi menit a face o impresiune fa­
Comisia a fost constituită sub atât în pressă, cât şi în genere în majoritatea mai mult său mai puţin ac­ vorabilă. Afirmarea unor Ziar din afară,
9
presidiul d-lui Ioan cav. de Puşcariu. lumea politică, îl formeză şi astă4î cidentală din cameră îi pote lua din mâni oă propunerea lui Delyanuis este inaooep-
11
La siătuirile comisiei au putut par­ răspunsul Greciei la nota colectivă conducerea afacerilor . tibilă, se disoută mult din partea publiou-
ticipa cu vot consultativ şi alţi mem­ a puterilor şi măsurile, ce le vor lua In privinţa scirei, ce se lăţise, că lui. Situaţiunea guvernului e deosebit de
bri, cari nu făceau parte din comi- acestea faţă de regatul grecesc. In Anglia şi Italia ar avă ore-care reserve delicată. In apele greoescl nu sa signalâză
siă. Aici s’au înaintat mai multe pro­ genere se p6te observa, că animosi- faţă cu măsurile coercitive, ce sunt a se nici o corabiă străină. Archiepisoopul din
puneri din partea unor membri dina­ tatea, ce transpira cailele trecute faţă aplica faţă de Grecia , oficiăsa „Pol. Canterbury (din Anglia) a adresat metro-
fară de comisiă. cu cei din Atena în cele mai multe Corresp." primesce următorea informaţiune politului din Atena Procopiu o depeşă, în
Terminându-şî comisia lucrările, din foile străine, acum a început a din London : Este cu totul neadevărat, că care Zice, că biserica anglicană îndreptăzâ
a urmat la 1 6ră banchetul în res­ mai scăde şi a face loc unui ton Anglia şi Italia ar avă ore-care reserve în rugăciuni ierbin\l câtră Cel Atot-pulernic, ca
taurantul „Ardean". Mesele gole, mai conciliant şi unei atitudini mai privinţa aplicărei de măsuri coercitive faţă să se’ndure a da Cretanilor libertate, dreptate
disposiţia rea. Abia vre-o 30 persone espectative. Causa acestui fenomen de Grecia. Tot aşa de puţin basată este şi pace. Manifestările în favorul anexiunei
au luat parte la banchet. păte fi de o parte moderaţiunea, cu soirea, că s’ar fi ventilat între cabinete în­ Cretei se repetăză. Se anunţă, că în ou-
Şedinţa a doua s’a deschis la care a fost redigiat răspunsul guver­ sărcinarea Italiei din partea purerilor, ca reud va sosi Italianul Cavalloti. Studenţii
4 ore şi a durat pănă sera târ4iu. nului grecesc, ără de altă parte, să facă ordine în Creta, însărcinarea, care bulgari au trimis asooiaţiuuei studenţilor
Public mai puţin şi ca ieri. Dr. A. după-cum se pare, nedecisiunea între ar fi fost refusată din cartea guvernului greci o depeşă, în care recunosc misiunea
Bunea referbză asupra lucrărilor co- puteri. In ori şi ce cas a fost cu italian. Nici Italiei şi nici alteia dintre pu­ civiîisătăre a Greciei şi esprimă viile lor
misiunei, mult mai uşor pentru guvernele ma­ teri nu i-s’a făcut o asemenea propunere. simpatii pentru poporul candiot şi pentru
La 9 ore sera urmeză votarea rilor puteri a ameninţa, decât cum In cercurile politice din London se lăţesce aceia, cari luptă pentru eliberarea lui. Au
asupra diferitelor propuneri. e acum, când e vorba să se pună tot mai mult convingerea, că cu greu va fi sosit mulţi voluntari italieni. Vaporul gre-
Propunerea colectivă a celor ce în aplicare ameninţarea. Acum se va cu putinţă o resolvare grabnică a cestiunei oest „Hydra“ a sosit în Skiathos.
au fost pentru susţinerea intactă a vede cu positivitate, decă unitatea crctane, după-cum se aştepta la început, şi Cu privire la luptele din Creta din Z'-
titlului Asociaţiunei, presentată prin între puteri esistă în adevăr, seu că resultatul silinţelor, ce se pun din partea lele din urmă, foile străine aduo următâ-
vicarul Br. Pop dela Năseud, a fost decă a fost numai la aparinţă. puterilor pentru resolvarea acestei cestiunl rele soiri:
respinsă cu 44 voturi contra 21. In rândurile de mai jos vom trebue aşteptat numai mai târdiu. „Agenţiei Havas“ i se telegrafăză din
Propunerea d-lui Dr. Augustin împărtăşi deosebitele păreri asupra In casa de jos a parlamentului din Atena cu data de 9 Martie: După soirile
Bunea, care a cerut se se Iacă re- aituaţiunei create prin răspunsul gu­ Londra, răspunzând la o interpelare a lui sosite din Herakleion se oonstată, oă Creş­
monstraţiă, der cu declaraţia, că decă mi­ vernului grecesc, precum şi soirile Harcourt, ministrul Balfour se esprimâ în tinii au atacat cu tunuri fortul Hierapetra,
nistrul nu va lăsa titlul vechiu, ne su­ mai nouă sosite din Creta. modul următor: „Harcourt are dreptate dără au fost respinşi de garnisăna de aici.
punem, a fost de-asemenea respinsă In ceea-ce privesce atitudinea puteri­ oând (Zice, că guvernul îşi dă silinţa să O oorabiă italiană, ancorată în port a dat
cu 54 voturi contra 10. lor faţă cu răspunsul grecesc semi-oficiosa faoâ cu putinţă o resolvare pacînică a ces­ oâte-va puşoăturl de tun asupra ataoatori-

FOILETONUL „GAZ. TRANS." mântene. VăZând pe Camille, el ea şi când măcelăreaţi aşa de cumplit, presenţa mea suri de interes particular, ei plecară reu­
nu s’ar fi întâmplat nimic, sâu ca şi am considerat’o de prisos la acel măcel în­ niţi împreună, bineouventând acest moment
(8) când întâmplarea nu ar merita atenţiu­ grozitor. De aceea folosind un moment fa­ fericit. La reîntâroere conduse Larossossi-
Camille Renouard. nea, fâcând-şî analisa sa scienţifică dise: vorabil, m’am retras pănă la ţărmurul Ni­ nier pe Camille între ruinele veohiului
„Construcţiunile edificiilor Saracene nici lului şi m’am scufundat în mocirla unei Cairo. Aici îi arăta urma unui pioior, des­
Din espediţiunea lui Napoleon în Egipefc de Stolle. pe departe nu sunt aşa solide, ca cele rîpe, ce mă apăra atâta de bine de urmă­ pre care tradiţia spune, că ar fi lăsat’o
Trad. de T. d. C. vechi Egiptene; de o asămănare nici vorbă rirea Arabilor. Baptist, care pănă aci nici­ piciorul profetului Mohamed; în alt loo le
<flr
Camille şi Nurmakal abia făcură câţi­ nu pote fi. Recunosc, că boltiturile sunt odată nu mă imita, acum ca un miel îmi arăta ruinele „grânsrelor lui Iosif".
va paşi şi fură întimpinaţl de-un tânăr, mai îndrăsneţe, însă acâsta nu ajută nimic, uirnlâ esemplul, deşi fantasia sa curiâsă la — „Aici", continua el, „este olaus-
care fugea nebunesce spre ei. căci după câţî-va secuii se dărâmă fără dor cea mai mică mişcare a apei nu vedea alt­ trul greoeso St. George", un edificiu colo­
şi pote, cum ne arată chiar şi acâstă în­ ceva, decât crocodili, şerpi şi alte groză­ sal ou o mulţime de încăperi, în care se
— „Pentru numele lui Dumnedeu ve­
niţi de-mi ajutaţi. Profesorul meu este în­ tâmplare. Decă nu m’ar fi apărat un stâlp venii, petrecând astfel într’o frică continuă oonservă pănă astăZl „mâna S-tului George",
puternic, a-şl fi fost îngropat de viu în re­ de m6rte nu mai puţin ca 36 ore. dâr nu se arată nimănui. Puţin mai în sus
gropat în ruine. Ce întâmplare fericită,
numitul cimiter, fără nici o ceremoniă. In este „olaustrul S-tului Sergiu", care este
că v’am putut întâlni! — „O, acea situaţiune penibilă nu
tdt caşul aşi fi petrecut în mijlocul unei edificat peste o grotă, despre care tradi-
—■ „Tu eşti, Baptist? 11 voiO uita-o în vaol!“ adause Baptist ou
societăţi nobile, după cum se afirmă acesta ţiunea ne spune, oă ar fi fost locul de re­
— Da, eu! u în ţote inscripţiunile aflate." grâză. fugiu pentru „familia Sântă", oând Iosif şi
— „Cum? profesorul?" întrebă Ca­ Privind din întâmplare asupra socie­ — „Şi oum aţi scăpat de acolo ?“ în­ Preaourata Feciâră Maria şi Fiiul fugiră
mille şi alergă la locul nenorocirei. tăţii, ce însoţesce pe Baptist, rămase ui­ trebi Camille. căutându-şl scăpare în Egipt".
— „O barcă franoesă ne scăpa din
Abia ajunseră şi din ruiuile unor zi­ mit. „Să cred, ori doră mă înşâlă privirea ? Şi trecând dela un monument la al­
acâstă baiă mălăştinâsă şi nu prea plă-
duri surupate apăru o fiinţă omenâscă, care Să fiţi voi, ori doră numai spiritele vostre tul, descria ou minuţiositate tâte amănun­
outâ".
înălbită de praf şi fără nici o grijă stetea s’au reîntrupat?" tele de interes istorio sâu scienţifio cu o
singură, ocupându-se cu ale sale treburi. — „Noi suntem, bunule profesor! noi, — „Dâr ce s’a ales din grenadirl?" preoisiune rară şi demnă unui profesor, oe
— „O fantomă! O fantomă!" strigă cari te salutăm cu bucuriă; dâr spune-ne întrebi Camille. se ooupa ou soiinţele antice.
Baptist înspăimântat, în timp ce fiinţa, prin ce minune ai scăpat de măcelul în­ — „După cât cred şi am văZut, ei In acâstă pledare neobosită fu între­
care nu era alta, decât profesorul Larosso- fricoşat, când ne-am despărţit." au murit morte eroică!“ răspunse profe­ rupt de mai multe puşoăturl, oe veneau de
ssinier cu asprimea îndatinată îl făcu. să — „Un comandant înţelept le pre­ sorul. câtră cetate, în urma cărora se auZiră stri­
înţelegă, că el aparţine încă fiinţelor pă­ vede tote la timp. Pe când voi vă După multe alte întrebări şi răspun­ găte de alarm. Din tote părţile alorgau