Page 1 - 1897-09
P. 1

McţimtL                                                                                                                                                       „Sasetr* iese în fla-care di.
                     i!                                                                                                                                                    ADonamente pentru Austro-Ungaria:
              Şs&ţsv- alsţffi mar® S'p, SS,                                                                                                                                  Pe un an 12 fl.. pe şese luni
                                                                                                                                                                               6 fl., pe trei luni 3 fl,
                 Sorisori aeSîa.oMî<t aa aa
              pîinioi'o, — KMKUMff&to fiu a a                                                                                                                               N-rii de Dumlneoă 2 II. pe an.
              ««nr/sntit-                                                                                                                                                   Pentru România si străinătate:
                :*SEkăYE »e tiri<u«UG la Afiml-                                                                                                                              Pe un an 40 franol, pe şăao
              Rl»trs11im0 ta îliaîOY ţi :«■ W-                                                                                                                              luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
              m&tâi'olo BSroiirr ie a rasoluri:                                                                                                                             N-rii de Duminecă 8 franol.
                In Yiona: Jf. JMktt, Sstnrick
              Maiek. Rwiolf Motu, jL. Ooptiikx                                                                                                                              Se prenumără la tâte oâeiele
              JYaohfolger;  Anim  (hptiik,  J.                                                                                                                              poştale din Intru şi din axară
              Banneicr,  In  Budapesta:  A.  7.                                                                                                                                 şi la dd. aoieotori.
               Qolibergeri, Eckstein 3emat; în                                                                                                                                ligamentul pentru Brasor
              Bucuresci:  Agenct  Hami,  Suo-                                                                                                                              adminiatraţiunea,  piaţa  mare,
              oursale de Botunanio; în Hasn-                                                                                                                               târgul  Inului  Nr.  80  etagiu
              burj,: Haroiyi & Litbmann.                                                                                                                                   X.:  pe  un  an  10  fl.,  pe  şăae
                 Preţul Ineerţiunllor: o senă                                                                                                                              luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
              gaxmond  po  a  ooldnă  6  07.  şi                                                                                                                           Cu  dusul  în  casă:  Pe  un  an
               80or.  timfira  pentru  o  publi-                                       -A. IfcT TT                                                                         12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
              ■swre. Publicări -nai dese dn?ii                                                                                                                             3  fl.  Un  esemplar  6  cr.  v.  a.
              tarifă si Învoială.                                                                                                                                          său  15  bani.  Atât  abonamen­
                 Boolome  pe  pagina  a  d-a  o                                                                                                                            tele  cftt  şi  inserţiunile  sunt
               rotii 10 or. seu 80 bani.                                                                                                                                       a se plăti înainte.
                 Nr. 193.                                                       Braşov, Luni-Marţi 2 (14) Septemvre                                                                   1897.


             împăratul Wilhelm în Ungaria.                 vre  să  micşoreze  greutatea  elemen­        loootent  de  olasa  II.  după  un  serviciu  de   La  1866,  când  a  isbucnit  răsboiul  cu
                                                           tului  german  în  favorul  ligei  ceho-  aprdpe  7  ani.  La  16  August  1848  a  fost  Prusia  şi  Italia,  colonelul  Urs  îşi  oferi  Ma-
                   Erf  a  sosit  împeratul  Germaniei  polone-ultramontane,  care  abia  se  numit  subloootenent  de  olsa  I-b,  âr  la  20  jestăţii  Sale  din  nou  servioiile.  Scriitorul
             la  Totis,  ca  ospe  al  monarchului  mărturisesoe pentru alianţă cu graiul,  Ootomvre  1848  loootenent.  In  ca'itatea  militar  I.  Lukes,  care  a  publioat  şi  un  is­
             nostru,  la  manevrele,  ce  se  vor  ţine  dâr  în  inima  ei  îi  este  contrară.  In  aoesta  a  luat  parte  la  campania  dela  1848  toric  al  ordinului  Maria  Teresia  fiioe  pri­
             acolo.  De  aci  Wilhelm  II,  precum  astfel  de  împrejurări  le  servesce  spre  şi  49  şi  anume  a  luat  parte  la  lupta  dela  vitor  la  misiunea  oe  a  pnmit’o  colonelul
             seim,  va  merge  se  visiteze  Buda­         mângâiere  Germanilor  din  Austria,  Oşorheifi  din  Transilvania,  la  5  Noemvre  Urs  la  1866  de  a  purta  comanda  insulei
             pesta.                                        că  în  cealaltă  parte  a  monarchiei  1848,  şi  la  asaltul  dela  Lorinozfalva,  în  5  şi a fortăreţei dela Lissa:
                  Este  pentru  primi  oră,  că  un  nu  numai  că  se  preţuesce  în  cea  Deoemvre  la  lupta  dela  Urmos,  în  22  De-                  „Pare  că  sortea  a  voit  ca  Urs  să  fiă
             mare  potentat  european  vine  în  Un­       mai  mare  măsură  alianţa  cu  Ger­         oemvre  la  lupta  dela  Higbig.  Iu  campania  întot-dâuna  la  posturi,  unde  lupta  era  mai
             garia  şi  în  capitala  ei.  împrejurarea  mania,  dâr  că  ea  se  pregătesce  a-şî  din  1849  s’a  luptat  în  23  Iulie  la  atacul  înfocată  şi  unde  trebuia  înfruntată  o  pu-
             acesta  o  accentueza  foile  unguresc!  manifesta  şi  popularitatea  sa  cu  o  dela  Semeria,  în  31  Iulie  în  oiocnire  de  tero  duşmană  oovârşitore.  Apărânda-se  cu
             cu  mare  bucuriă,  vecjend  într’ensa  o  spontană  vioiciune  din  incidentul  avantgardă  la  Cason-Ujfalu  şi  în  l-a  Au­          bravură  în  contra  ataoului  flotei  italiane,
             recunoscere  a  importanţei  şi  a  in­       visitei împăratului german.                  gust  în  lupta  dela  Bicsad.  Pentru  vitejia  oolonelului  Urs  îi  sucoese  să  oprâsoă  flota
             fluenţei statului ungar în monarchiă.              Resultădecî  din  declarările  fâiei  lui  în  lupta  din  urmă  a  fost  decorat  cu  italiană  în  înaintarna  ei  pănă  la  sosirea  es­
                  In  astfel  de  disposiţiune  sufle-  conducătâre  germane  austriaco,  că  oruoea  pentru  merite  militare  (Milităr-Ver-  cadrei  împărătesol  sub  contra-admiralul  Teg-
             tdscă,  Ungurii  se  pregătesc  se  pri-  actuala constelaţiă interiâră din Aus­           dinst-Kreutz).  La  30  August  1849  a  fost  gethoff în 20 Iulie**.
             mescă  cât  se  pote  de  strălucit  pe  tria        nu    s’ar   uni    cu   interesele  naintat  şi  numit  oăpitan  ol.  Il-a,  la  19     Pilele  de  18,  19  şi  20  Iulie  1866,  în
             Wilhelm  II  la  Budapesta  şi  cjiarele  alianţei  încheiate  cu  Germania  şi  Noemvre  1850  a  fost  transferat  la  regi­           oarl  s’a  luptat  artileria  de  sub  comanda
             guvernului  apeleză  la  toţi,  se  uite  ale  triplei  alianţe;  resultă,  că  Ger­       mentul  de  infanteria  34;  ia  24  Ianuarie  oolonolului  baron  Urs  ou  o  rară  vitejiă  în
             or!  şi  ce  disarmoniă  şi  se  facă,  ca  manii  şi  Maghiarii  ar  fi  avisaţî  a  1851  deveni  căpitan  de  olasa  I-a  şi  la  5  contra  atacului  vehement  şi  puternio  al  în-
             primirea  prin  unanimitatea  şi  însu­       stărui  împreuuă  pentru  ca  „se  delă-  Maiu  1859  deodată  ou  transferarea  sa  la  tregei  flote  italiane,  formâză  nu  mai  puţin
                                                                              44
             fleţirea  ei  se  impună  monarchului  ture  nenorocirea ,  ce  ameninţă  mo-  regimentul  de  infanterie  52,  a  fost  avansat  decât  fiiua  de  bătălie  dela  Medole  gloria
             Germaniei                                    narchia din acea parte.                       la gradul de maior.                           geniului  militar  şi  a  eroismului  oolonelului
                  Nu  de  mult,  vorbind  de  reflexul          Apelul  acesta  la  conlucrarea  ege-        Intr’aoeea  a  sosit  anul  1859,  câne   Urs.  Nu  mult  a  apărut  în  Pola  o  inte­
             celor  ce  se  petrec  în  Austria  asupra  moniştilor maghiaro-germanî sub scu­           Austria  a  fost  înouroată  în  răsboih  ou  Pie­  resantă  scriere  întitulată:  „Tunarii  dela
             politicei  maghiare,  am  c|is,  că  visita  tul  împăratului  Wilhelm  pentru  a          montul,  oăruia  îi  veni  în  ajutor  Franoia.  Lissa *,  al  căruia  autor  este  looot.  oes.  reg.
                                                                                                                                                          4
             împăratului  german  la  Budapesta  va  sufoca  mişcarea  federalistă  de  din­
                                                                                                        Majorul  Urs  sub  oomauda  generalului  de   W.  Knoblooh.  Iu  acâstă  scriere  se  arată  ou
             fi  folosită  pentru  a  demonstra  în  fa­  colo  de  Laita  se  distinge  printr’un      Blummenkron  a  luat  parte  oa  comandant  de-amâruntul  deoursul  luptei  artileristioe  de
             vorul  hegemoniei  maghiaro-germane  optimism,  care  nu  este  împărtăşit  de
                                                                                                        de  batalion  la  luptele  oe  au  premers  bă­  pe  insula  şi  fortărâţa  Lissa,  în  oontra  ata­
             în monarchiă.                                tâte  foile  nemţesc!  din  Austria.  El      tăliei  dela  Solferino.  In  special  s’a  distins  oului  flotei  de  răsboiîi  italiane,  oare  a  voit
                  Şi  nu  ne-am  înşelat.  „Neue  fr.  indică  însă  destul  de  viu  tendinţa          în  mod  estraordinar  la  apărarea  Medolei  în  să ooupe insula şi să ia fortărâţa.
                    44
            Presse   din  Viena,  caie  întotdduna  reciprocă  a  egemoniştilor  de-a  es-              oontra  inimiolui,  care  era  de  4—5  ori  mai   Colonelul  Urs  dispunea  în  total  nu­
            a  fost  inspirată  din  sferele  guvernu­    ploata  din  nou  constelaţia  esteriâră      puternio  în  23  Iunie  1859.  Aici  majorul  mai  de  88  tunuri  şi  1833  artileriştl  din  re­
            lui  unguresc,  scrie  în  ajunul  sosirei  în favorul nisuinţelor lor.                     Urs  s’a  luptat  numai  eu  două  bataliâne  şi  gimentul  artileriei  litorale  şi  din  infanteria
            împăratului german următdrele:                                                              ou  oâteva  tunuri  în  contra  îutregei  divi-  de  marină  şi  oâteva  trupe  de  genu.  Intre
                  „Din  faptul,  că  în  Ungaria  se
                                                                O    tendenţiâsă   mistificaţiă.   Ve­  siunl  francase  şi  ou  t6te  oă  terenul  Medo­  tunuri  numai  31  erau  ghintaite,  oare  să  fi
            pregătesc,  cu  o  accentuare  aprdpe         dem  ou  mirare  în  foile  ongurescl,  oe  ni-au  lei  nu  era  favorabil  pentru  luptă,  şi  ou  putut  purta  lupta  ou  corăbiile  ouirasate.
            demonstrativă,  pentru  primirea  îm­         sosit  astâfil,  un  comunioet,  care  în  tenden-  tote  oă  patru  oompanii  din  batalionul  lui  De  altă  parte  flota  italiană  avea  în  total
            păratului  german  manifestaţiunî,  car!      ţiositatea  şi  perversitatea  sa  întrece  tot  ce  Urs  fuseseră  împrăştiate  ca  anteposturl  şi  34  corăbii  de  răsboib  cu  746  tunuri,  între
            au  să  fiă  tot-odată  manifestaţiunî        s’a  produs  până  acuma  în  astă  privinţă  în  prin  urmare  în  timpul  luptei  n’au  putut  să  cari  296  ghintuite  şi  10,886  soldaţi  mari­
            pentru  alianţa  germano-austriacă,  se       coldnele  pressei  şoviniste  maghiare.  Se  dispună  de  ele.  Timp  de  4  6re  şi  mai  bine  nari.
            vede  erăşî  odată,  cât  de  mult,  în  ces-
                                                          fiioe  adeoă  în  acest  oomunioat,  oă  „Gazeta  a  durat  aoâstă  luptă  eroioă  condusă  de   Trei fiile a durat lupta, dâr mulţă-
            tiunile  cele  mar!  vitale  ale  monar-
                                                          Transilvaniei**  ar  fi  declarat,  că  dâcă  Pri­  majorul Urs, oare alerga dela un punot la al­  mită măsurilor energioe ale comandantului
            chiei,  Maghiarii  şi  Germanii  sunt
                                                          matele  ungureso  va  chiăma  la  oonferenţă  tul,  dând  porunci  şi  îmbărbătând  pe  osteni,  insului şi ale fortăreţei, tunarii dela Lissa
            avisaţî  unii  la  alţii,  cum  aşa  cjicend
                                                          pe  episcopii  români  uniţi,  aceştia  ar  tre­  espus  fiind  mereu  glânţelor  inimice.  Prin  au putut resista bombardării înfriooşate
            cărările  lor  se  întâlnesc  de  sine,  în­
                                                          bui  să  primâscă  necondiţionat  invitarea.  acâsta  strălucită  faptă  de  arme,  luptând  mai ales din partea oorăbiei lor ouirassate
            dată  ce  vin  în  considerare  cestiu-       Cetitorii  noştri  soiu,  că  toomai  contrarul  cele  două  batalione  de  sub  oomanda  lui  italiane, pănă oând în fiiua ultimă se apro­
            nile  privitdre  la  salutea  monarchiei      s’a  întâmplat  şi  că  organul  nostru  a  arătat  Urs  cu  cea  mai  mare  vitejiă,  oştea  inimică  pia escadra austriaoă de sub comanda ad«
            comune  (Gesammt-Monarchie).  In­
                                                          toomai  imposibilitatea,  ca  episcopii  români  a  fost  ţinută  în  loo  şi  astfel  armata  împă-  miralului Teggethoff şi dând o bătăliă pe
            stinctul naţional nu se lasă a fi amă­        uniţi  sâ  mai  participe  de  aci  înoolo  la  con-  rătâsoă  a  fost  ferită  de  mari  perderî.  Ade­
                                                                                                                                                     mare flotei italiane condusă de admiralul
                                                                                                                                                             l
            git,  el  simte  ce  este  comun  şi  ce      ::erenţele  episoopatului  romano  -  oatolio.  vărat,  oă  apărarea  Medolei  a  costat  multe  Persan,  a  învins’o  în  bătălia,  oe  portă  nu­
            trebue  să  fiă  păzit  de  păgubir^  în
                                                          Adaugem  acum,  că  şi  „Tribuna**  a  spriji­  jertfe  ;  oele  două  batalione  au  pierdut  18  mirea „bătălia dela Lissa**.
            interesul ambelor părţî ...                   nit  vederea  aoâsta.  Conseoenţele,  ce  le  ofioerl  şi  622  soldaţi,  ulanii  au  pierdut  trei
                                      44
             *  Acestei  constatări  fdia  vienesă                                                                                                        Ca  aoâstă  victoriă  să  fiă  posibilă,  a
                                                          trage  der  tendenţiosul  comuoioat  din  acea  călăreţi,  artileria  1  ofioer,  şi  7  tunari  pre­
            lasă  să  premergă unele esplicărî des­                                                                                                  contribuit  în  mare  măsură  eroioele  lupte
                                                         falsă  afirmare,  cad  deol  de  sine.  Românii  cum şi un tun demontat.                    de  apărare  conduse  de  pe  usoat  de  eroicul
            tul  de  clare.  Mai  întâiu  „N.  fr.
                                                          uniţi  din  Ardâl  nici  nu  s’au  gândit,  nici   Aoeste  pierderi  au  fost  urmarea  deo­  oolonel Urs.               +
            Presse“  relevâză  meritul,  ce  l’a  avut
            bărbatul  de  stat  Andrassy  pentru         nu  sâ  gândesc  să-şi  sobimbe  atitudinea,  oe   sebitei  tenacităţi,  ou  oare  s’au  luptat  tru­  Ca  o  trăsură  oaraoteristioă  amintim,
                                                         o  pâstrâză  din  vechime  şi  pe  care  au  so-   pele  de  sub  oomanda  lui  Urs.  Insă-şl  Fran-  că  în  oartea  de  mai  sus  memorată,  în  oare
            încheiarea  alianţei  cu  Germania  şi
                                                         oentuat’o  la  conferenţa  din  Cluşiu.  Este  cesii  au  reounoscut  estra-ordinara  însemnă­  este  desorisă  ou  minuţiosisate  atitadinea
            fiice,  că  de  acesta  alianţă  se  legă
                                                         deol  deşârtâ  speranţa,  că  ei  totuşi  în  cele  tate  a  Medolei  într’un  raport  oficial,  oe  s’a  :iă-cărui  mio  comandant  de  fort  şi  de  ba-
            „reminiscinţe  ale  Maghiarilor,  de  ca­
                                                         din  urmă  vor  alege  pentru  congresul  ro-  publioat în monitorul armatei din Paris.    teriă,  abia  se  faoe  amintire,  oă  oomandan-
            racter  specific  naţional .  Arată  mai
                                       14
            departe,  că  alianţa  germano-austriacă     mano-oatolic şi că vor întră în el.                Pentru  fapta  sa  de  arme  vitejescă  în   tul  fortăreţei  şi  a  insulei  Lissa  a  fost  colo­
            s’a  încheiat  ca  o  cerinţă  a  intere­                                                  acâstă  bătăliă  dela  Medole-Solferino,  ma­  nelul  David  baron  Urs  de  Marginea.  Nimio
            selor  reciproce;  că  Germanii  în  Aus­                                                  jorul  Urs  a  primit  ordinul  corânei  de  fier,   nu  se  fiioe  spre  recundscerea  hărnioiei  şi  a
            tria  ţin  la  ea  cu  credinţă  şi  devo­   | David br. Urs de Marginea. |                ol.  III.  Totodată  Majestatea  Sa  împăratul,   meritului său oa comandant.
            tament  ;  că  şi  în  Ungaria  pătrun­                                                    oa  mare  măestru  al  ordinului  Măriei  Tere-    Aoâstă  trăsătură  pâte,  oă  esplioâ  întru
            derea  politică  despre  necesitatea                                                       siei,  la  propunerea  capitlului  acestui  ordin,  oâtva  şi  împrejurarea,  că  colonelul  Urs
            acestei  alianţe  s’a  avântat  la  o  do­         JDavid  br.  Urs  de  Marginea  s’a  la  ridioat  pe  majorul  Urs  în  17  Ootomvre  după  fapta  de  arme  dela  Lissa  n’a  fost  niol
            rinţă  naţională  şi  că,  în  fine,  în  mo­  născut  în  anul  1816  în  Mărgineni,  comitatul  1859  la  rangul  de  cavaler  al  ordinului  oru-  înaintat,  oeea  ce  se  aştepta  ca  sigur,  la
            narchiă  Germanii  şi  Maghiarii  sunt  Făgăraşului,  ţâra  grăniţerilor.  In  1  Iulie  oei  miol  Maria  Teresia,  oonferindu-i  şi  rang  de  general,  niol  în  alt  mod  distins,
            columnele,  pe  cari  se  razimă  alianţa  1834,  fiind  elev  al  institutului  militar  din  titlul de baron.                         aşa  că  la  1  Februarie  1867  el  se  retrase
            cu  Germania.  „Afară  de  aceste  po-  Năsăud  a  fost  înrolat  în  regimentul  I.            La  1  Februarie  1860  majorul  Urs  a  ârăşl oa oolonel în neaotivitate.
            p6re,  nu  esistă  pentru  ea  nicî  o  ga-  de  graniţă  românesc.  In  16  Ianuarie  s’a  fost  strămutat  la  regimentul  Nr.  64  de  in­  Nu  puţină  lumină  aruncă-în  jurul
            ranţă dincăce şi dincolo de Laita“.          făout  „Gelreiter**,  în  I-a  Mai  1835  „cor-  fanteria,  âr  la  14  Noemvre  1861  a  fost  nu­  acestei  oestiunl  şi  însu-şl  faptul  pensionării
                 Dâr,  fiice  foia  vienesă,  columna  poral**;  în  16  Iulie  1835  sergent;  a  treout  mit  looot-colonel.  In  29  Ootomvre  1863  se  timpuria  a  oolonelului  Urs.  Dâoă  la  1860
            alianţei  în  partea  austriacă  a  mo­      astfel  prin  tote  gradele  de  şarge  militare  făcu  colonel,  âr  un  an  după  acâsta,  în  18  a  fost  în  stare  a  săvârşi  fapte  de  arme
            narchiei  este  fără  cruţare  sguduită  şi  a  servit  păuâ  în  l-a  Martie  1841  ca  Deoemvre  1864,  a  fost  pus  în  retragere  atât  de  însemnate,  de  oe  acest  distins  şi
            de  politica  de  afiî  a  guvernului,  care sub-ofieer, fiind în aoesta fii numit sub-    (pensionat).                                 harnio colonel fusese deja ou oâţl-va ani
   1   2   3   4   5   6