Page 1 - 1898-11
P. 1
u
REDACŢUMEA, w €tAzeta ţese în flgcare i}i.
Admlnistraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., po şăso luni
6 fI., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii do Duminecă $ fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, po şăse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
B1NISTRAJIUNE Sn Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următdrelo Birouri de anunoluri: Se prenumără la tdte ofi-
In Yiena: M. Dukes Nachf. cielo poştale din întru şi din
Kax. Auoenfeld 4 Emorloh Losnor. afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosso. Abonamentul pentru Braşov
A. Oppollks Naohf. Anton Oppollk.
InBudapesta: A.V. Qoldber- Administrafiunea, Piaţa mare,
Qar, Ekstein Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg.- Marolyi 4 Uebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL 1HSERŢIUNIL0R : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu (liT-a-zner de ZD"u.3^CLl2n.ecd -4r4=) 12 fl., pe 6 luci 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un osemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cftt şi inserţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 239.—Anul LXI.
Doi duşmani ai poporului. Astfel ne găsim în faţa a doi cinsti obiceiurile de credioţă şi po cu duiumul şi sunt presentate lumii,
duşmani, cari sunt mai periculoşi runcile dumnecfeescl, îndemnând cu ca faptele unui regim fără de ome
Pilele acestea s’a publicat în- pentru popor decât toţi duşmanii, cu esemplul lor şi pe alţii de-a face nire, brutal şi corupt, sub a cărui
tr’o fâiă ungureacă semi-oficiâgă o cari a avut a-ee întâlni vre-odată pe asemenea, căci în acestea va găsi ocârmuire pier şi se veştejesc virtu
statistica, în care se arată, că din câmpurile de resboiu: De-o parte e poporul cal mai sigur ocrotitor al ţile cetăţenesc!, ale onoiei politice
tre tdte poporele din Transilvania, imoralitatea, care slăbesce şi enervâză moralităţii sale. şi ale consciinţei bărbătesc!. Păca
Bănat şi Ţâra ungurâscă, mortalita corpul şi spiritul, de alta miseria, Al doilea duşman al vigorosi- tele lui BaDffy şi ale semenilor săi
tea cea mai mare este la Români, care tace ca ţăranul să nu mai aibă tăţii poporului, miseria, încă nu este sunt înşirate rând pe rând de cătră
din care causă aceştia nici nu se nicî cele trebuincibse pentru o po un reu, care se nu pbtă fi delătu- deputaţii, car! i au jurat mortea po
sporesc în timpul din urmă în aşa trivită hrană şi susţinere a vieţei. rat cel puţin în măsura presupusă litică, şi el aprbpe cjilnic trebue să-şî
măsură, ca celelalte popdre conlo- Unde se incuibâză aceşti mari duş aci. Ţăranul român, ca şi soţia sa, audă din gura adversarilor sei grave
cuitdre, deşi în privinţa nascerilor mani ai omenimei, statisticele pri- este din fire fârte muncitor. Dâcă învinuiri în faţa cărora stă mut şi
nu stau rău. vitbre la mişcarea poporaţiunei nici totuşi găsesc! atâtea case ţărănesc!, neputincios, răcfimându-se singur şi
Nu seim, întru cât pdte eă fiă odată nu pot fi îmbucurătore. cari chiar şi acum, când abia s’au numai pe sprijinul majorităţii lui
adevărată acâstă statistică şi întru De aceşti duşmani ni-am adus adunat rodele din câmpuri şi gră slugarnice, care ţine la el pentru-că
cât nu, dâr dâcă ar ti şi numai pe aminte, când am cetit statistica fâ- dini, sunt lipsite de-o câpă şi de-o nu vie se scape pânea şi cuţitul din
jumătate adevărată, ea este de ajuns iei semi-oficiale unguresel şi ne-am leguma, cu care femeia să pbtă ferbe mână şi pentru-că răsturnându-se de
ca să ne pună pe gânduri. pus pe gânduri, căci acesta e pri o zamă bună pentru ai casei şi pen pe scaunul ocârmuirei, s’ar răsturna
Am stat în faţa multor duş mul cas, când ni se spune, fiă chiar tru copii: nimenea nu va putâcfice, şi ei odată cu el.
mani în decursul veacurilor, am văr şi din gura mincinosului, că popo că acesta este o miseriă, care r.u Lupta în contra lui Banffy, por
sat mult sânge pe câmpurile de răs- rul român din acâstă ţâră a rămas s’ar pute delătura. Pricina răului nită de oposiţia maghiară, s’ar putâ
boiu pentru apărarea patriei şi a ac}î îndărătul tuturor celorlalte po- este a se căuta numai în lipsa de însă numi o luptă desperată. Guver
tronului, multe lupte, nevoi şi nea pbre conlocuitâre în ceea ce privesce instrucţiune a ţăranului, care nu-şî nului unguresc de acfif puţin îi pasă
junsuri au năpustit asupra poporu sporirea numărului poporaţiunei. scie împărţi munca după trebuinţă. de kossuthiştî, ugroniştî, apponyiştl
lui român din aceste plaiuri: —tdte Departe suntem de-a da crecje- etc. câtă vreme se scie susţinut de
s’au dus şi au trecut, el însă a rămas! rnent statisticei amintite, care se Conducătorii dela sate ai popo coborta lui de mamelucî guverna
A rămas, pentru-că un popor vede a fi anume ticluită în lavorul rului nostru să nu uite, că ajutor mentali, care îşi rîde în pumni când
virtuos, muncitor şi cu moravuri Maghiarilor. Dâr şi fără de nicî o dela stăpâuitorul vitreg şi nemilos
tiv nu putem aştepta. Ei au să in- aude strigându-i-se, că vând ţâra şi
nestricate, cum a fost poporul nos- statistică, seim noi şi scie fiă-care,
strueze poporul, ei au să-l ocrotbscă „naţiunea" pentru bani. Pe cum la
stru, are în inima sa puterea de a că imoralitatea şi miseria prea mare
şi lumineze, căci alţii nu avem, cari alegeri Banffy s’a dovedit neîntrecut
trăi şi nu-1 pdte înfrânge nicî sabia sunt două rele, cari stîrpesc popb- să-i înlocuâscă. în aplicarea mijlbcelor de forţă şi
duşmanului, nici greutăţile vieţei. rele. Şi fiind-că aceste rele au înce corupţiune, tot aşa va sci el să-şi
S’au schimbat însă timpurile şi put a-se încuiba şi în mijlocul po susţină stăpânirea. De se va pră
cu ele s’au înmulţit nevoile. Ele porului nostru, trebue să ne întor buşi cu tbte acestea, prăbuşirea lui
mente streine, venetici de altă lege ceai cu multă atenţiune privirea Revistă externă. nu vor causa-o oposiţionalii din dietă,
şi chiar din alte ţări s’au încuibat asupra lor şi se căutăm a-le depărta cari ajungând ei vre-odată în frun
şi se încuibâză încă printre poporul pe cât numai se pdte. Ungurii şi-au tot bătut joc de tea ţării, cu nimic nu vor fi mai
Austriac!, că nu lucră nimic în adu
nostru, strâplântând în mijlocul lui Cartea e9te şi aici primul mij narea imperială din Viena, şi stă că buni şi mai drepţi, decât cel pe ca
sămânţa imoralităţii, seducându-1 la loc pentru lecuirea bălei. Trebue se acum tocmai ei iau întrecut în ne- re-1 buiduesc ac[î. Nicî ţâra nu va
rele şi abătendu-1 dela calea cea bună i-se dea poporului cărţi, din cari se trage nicî un folos din schimbarea
şi sănătdsă a temerei de Dumnezeu afle şi să se convingă însu-şî de în- luerare şi în certe urîte, ce de a- guvernului. Sistemul dominant de
şi a respectărei sfintelor lui porunci. grozitârele urmări ale imoralităţii. prope două luni de (file se desfăşură acjî este putred în basele lui, fiind
La acestea se mai adauge lă Preoţii au prima datorinţa ae-a lu între zidurile parlamentului ungar cu că se racfimă pe principii de inega
comia speculanţilor, cari profitând mina poporul prin predici cât mai nespusă pasiune şi îndîrjire. Dieta litate şi nedreptate, de persecuţiunî
de ignoranţa şi lipsa de carte a dese, în parte şi prin cetirea de ungurescă din Peşta, cum am mai şi prigoniri faţă cu cetăţenii nema-
bietului popor, sciu să-i sugă aces scrieri potrivite pentru acest scop, spus’o de repeţite-orî, este teatrul ghiarî ai ţării. Câtă vreme Ungurii
isbucniriior unui răsboiu de vorbe
tuia şi măduva din dse. Pe de-o căutând a-1 feri de peiiea trupescă
forte înverşunat, având ca ţîntă gu dela putere nu caută decât ocrotirea
parte îi deşteptă lăcomia spre lu şi sufietăscă. Nu numai preoţii însă, vernul lui Banffy, pe care-1 tractăză intereselor lor specifice de rassă, şi
cruri nefolositore, împingendu-1 în ci toţi bărbaţii cu carte din mijlo cât timp maxima lor de guvernare
cheltuelî şi prin acestea în miseriă, cul poporului au sfânta datorinţă cu cele mai violente atacuri şi vă
tămări personale. In săptămâna a- ee mărginesce la lozinca: piară tot
pe de alta profită, de sărăcia lui de-a premerge ou esemple de bună
cesta nu s’a vorbit în săborul „pă ce nu-i unguresc, bine nu pbte să fie,
luându-i cui de sub găină, puiul de purtare, de-a Introduce disciplina nicî Dumnecjeu nu va voi să le mâr-
sub cloşcă şi laptele din vase, pen necesară faţă cu cei stricaţi, despre- rinţilor patriei “ decât de Banffy şi gă bine asupritorilor!
tru a-i da în schimb rachiu otrăvi- ţuindu-i şi scoţindu i după putinţă erâşî de Banffy, ale cărui fapte şi
cios, ori o nimica tdtă. din societatea âmenilor buni; de-a călcări de lege sunt scbse la ivelă *
n : ;
de 61 de ani, pare că mereu întineresce, ţian, ou o fetiţă a sa. Domnul Filip, spre ţiune, nu mai sunt aefi îu viâţă, decât Ilus
FOILETONUL „GAZ. TRANS“.
u
are şi ne insuflă curagiu. „Gazeta ni-a distragere, arangiase joo (dela latinescul trul domn Ştefan Moldovan, preposit în
fost ca o mamă, ea ni-a povăţuit şi n’a jocus, acum dans, batăr oă Romanii îi efi- Lugoş şi eu, preot în Gbirileu.
Din întâmplările vieţii. dat îndărăt, ci tot înainte, şi acum chiar cea salt, şi cjiceau: nemo saltat sobrius.) Pro Prin acestea tote trecând, am absol-
i-se deschide un viitor, căci vedem, că fesorii sus menţionaţi au fost invitaţi şi s’au vat „Pisica" ou eminenţiă şi am fost pri
— Note şi schiţe, de I s a i a M o l d o v a n. —
celelalte jurnale se slăbesc, pe când „Ga şi presentat. De jucat, nu sciau săjâcenicl mit în teologiă.
(Urmare.) zeta" întineresce. unul, că pe acele timpuri nu era în us. Fi- Anul 1837/8. Atunci am îutrat în Se-
în tomna anului 1836/7 am intrat în După Bariţiu am avut profesor pe resce, că fiind joc in casa dinainte, ne-am minariu îmbrăcat în haine de postav, cum
„Fisică , cu cuartirul la domnul de pie Iosif Pop, Dr. de teologie, erăşl numai străcurat şi noi acolo. Yenise la mine pro se cjicea pe atuneî. Cum am Ţis, studenţii
u
memoriă Simeon Filip, parochul şi proto patru săptămâni, căci ârăşi s’a dus la Yiena, fesorul meu Ooroian, şi mi-a <fis: „Domine umblau în haine ţesute acasă, ciârecl, ţun-
popul Blaşiului, care era cunoscut cu tatăl spre a mai face la esamene. Moldovan, mai ia pe dabila asta (fata lui dre etc. Sălăgienii cu gube lungi, Chiorenii
meu de când era protopop în Nandra. După Pop Iosif a urmat profesor Marţian), că nu o mai pot trage după mine". cu gube lânâse, mai scurte. Pe la Crăciun
Profesori în „Fisică am avut pe de fisică Dimitrie Ooroian, teolog IV-anit, Fata lui Marţian, deşi orăşană, era, cum ni-s’a dat reverendă, o părechiă de nădragi,
u
Ioan Rus, nepotul canonicului Simeon Crai care după absolvare a fost vicariu în Şim- se clic, chiar tocă. Nu eram nici eu măies o jiletcă, o năframă de buzunar, o pâlăriă
nic, la fisieâ într’unceput pe Georgie Ba- leu, apoi canonic în Gherla; om blând, cu tru în joc, der îmbiându-mâ profesorul meu, înaltă cilindrică şi o părechiă de cisme.
riţiu, care după-ce exoperase şi instituise inimă bună. Domnul Ooroian, llie Oicudi am primit, am jucat de încă m’au lăudat. Reverenda la primianiţi era din postav
teatru, ou bină şi tote celea necesare, înoât şi Ştefan Moldovan, aoum preposit la Lu- Aşa e lumea! mai dur, apoi tot aşa mai sus, tot mai fin.
se puteau produce teologii, ne-a părăsit, goşiîi, erau umblători la oasa protopopului Tomna m’a dus d-1 Filip la sâmânat lntr’al treilea an era franţuzască.
u
eum s’a esprimat, cu părere de rău, luân- Filip. Tineri, şi la casă fată mare. Mai ve- la „Mişca , dincoce de pădure. Avea un loc La St. Măria-mică 8 (20) Septemvre,
du-şl adio pe lângă părintesca admoniare, nia şi Zrengia din Tur, teolog şi el, care ca de 40 metrete de sâmânătură, l’am sâ- era terminul, când clericii se presentau la
să ne purtăm bine, că naţia română are a şi luat de soţiă pe Iulia, fata protopo mănat tot eu. D-1 Filip de altfel tot cu studiu; aşa se numeau atunci teologii.
un venitor străluoit, descindend noi din pului Filip, însă numai doi ani au trăit mâna sa îşi sâmâna totă semănătura, deşi Profesori în Seminar am avut: la Ma
puternicii Romani. Dâr âtă, până în present împreună. Iuli s’a măritat apoi după fiul era acum bătrân. El îmi dicea: Măi Işailă, trimoniu şi Jus Oanonicum pe Rs. D. ca
tot n’am ajuns, ba pare oă dăm tot de lui George măcelarul, din care s’a născut din sămenat atârnă şi recolta; dâcă nu se nonic Vasile Raţ, la Pastorală pe Simeon
mai grele pedice — însă tot nu vom despera. fostul regretat Alecsandru Grama, canonio, sâmănâ nici prea des, nici prea rar, ai re- Filip, la Teologiă pe Dr. Iosif Pop, la lim
După-ce domnul Bariţiu s’a dus la de timpuriu mutat la cele eterne. ooltă bună. Era d-1 protopop mare econom. bile orientale şi hermeneftică pe Timoteu Ci-
Braşov îu 1838, a scos „Gazeta Transilva Intr’una din efile nimeresce la domnul Ayea multă adunătură. pariu. Studiile erau vaste: Matrimoniu 200
niei* c a r e deşi bătrână şi ea, acum în etate Filip protopopul din Ocna Deşului, Mar Din câţi am înşirat în acâstă nara- cole, Jus Oanonicum 100, Pastorala, Teo-
