Page 6 - 1908-01-02
P. 6

J




           Nrul 1-2. 1908.            U'CKAFAK'1'1.                     13

                                 Inima de mama.
                                                                      (Fine).
                         VI.               ştie  tot  şi  astfel,  din  vorbă  în  vorbă,  ziua  pe
           In  zborul  ei  fără  popas,  toamna  trecuse  re­  uliţi,  ori  sărbătorile  la  nunţi;  seara  pe  la  şeză­
          pede,  iar  spre  plaiurile  Mândreştilor  s’abătuse   tori,  la  eriştnă,  în  preajma  beuturii,  sau  la  bise­
          suflarea de ghiaţă a iernii bătrâne.  rică,  în  faţa  celor  sfinte,  se  şopteau  multe,  ba
           Pe  dealuri,  de-asupra  in  podgorii,  în  locul  chiar multe de tot...
          veseliei  tomnatice,  în  locul  chiotelor  şi-a  râ­  Se  vorbea  de  pildă,  cu  mult  temeiu,  că  nu
          sului  vesel,  stăpânea  acum  pacea  adâncă.  Po­  trebue  să  mai  aştepte  nimeni  ca  să  joace  de­
          doaba  verde  a  crângurilor  se  topise  în  sărutări   grabă  la  nunta  Voieului,  căci  Bogdăniţa  eră
          arzătoare  de  brumă,  cântăreţii  osteniţi  apucase   foc  pe-ai  casei  Radului;  şi  cum  să  nu  ti  fost
          zborul  pribegiei;  iar  crâmile  stăteau  triste  cu   biata  femee,  când  Sultana  lui  Potecă  a  umblat
          uşile  zăvorite,  jelind  după  dusele  podoabe,  în   numai  cu  farmeci  până  i-a  scos  din  minţi  bună­
          preajma  cărora  încolţise  atâtea  iubiri,  de  rostul   tatea de flăcău?
          cărora nu ştiau spune nime acum.   Alţii  dinpotrivă,  puneau  jurământ  pe  ce  aveau
           Dar  în  serile  acelea  lungi,  de  toamnă  târzie,   mai  scump  că  Radu  şi  cu  Sultana  lui  nici  nu
          liniştea  dealurilor  tot  trăsăreâ  din  când  in  când   voiau  să  li-se  pomenească  de  încuscrire  cu
          de  chiotele  cari  zburau  de  pe  coastă,  de  ici  de   Zamfira Răzăşului.
          colo  din  prâjnia  căsuţelor  cari  adăposteau  fe­  Se  părea  însă  că  nici  o  pricină  nici  alta  nu
          ciori  şi  fete  în  şezători,  ori  de  răsbuvnitul  de­  era;  ori  mai  bine  erau  amândouă,  căci  ştieau
          tunăturilor  de  puşti,  care  făcea  să  răsune  valea   mai  bine  alţii  cum  cele  două  case  steteau  la
          până  departe,  vestind  logodne  şi  nunţi  pe  cale   cuţite.  Aşâ  şi  trebuia  să  fie,  îşi  dădeau  atunci
          de jucat.                        cu  părerea  şi  cei  cari  în  adevăr  ar  fi  dorit  să
           Şi-acum  toţi  ai  satului  aveau  bună  credinţă   nu  fie  astfel,  pentruca  dintre  tinerii  pentru
          că  în  serile  senine  şi  calde  ale  verii  trecute,   care  eră  atâta  vrajbă,  să  poată  prinde  unii  gi­
          se  plămădise  multe  iubiri  prin  tainicile  ascunză­  nere, iar alţi noră pe plac.
          tori  de  verdeaţă,  acum  ţineau  socoteală  de-a-fir-   Dar  planurile  periau  repede;  săreau  alţii  cu
          apăr  să  vadă  de  se  potriveşte  răbojul  toamnei   vorba  şi  spuneau  că  mania  cuscrilor  n’aveâ  să
          cu cel al verii ispititoare.     ţină  mult,  căci  fata  Radului  fugise  după  fe­
           Până  atunci  se  făcuse  câteva  n  unţi,  dar  pe   ciorul Bogdăniţei şi nunta tot era să se facă...
          cât  arătau  socotelile,  mai  erau  multe  de  pus  la   __ Ba nici aşâ n’aveâ să fie, căci fusese
          cale  de-acolo  înainte;  şi  cum  in  anul  acela   ochi  cari  văzuse  toate  aevea:  Voicu  furase  fata
          câştlegile  erau  scurte,  părea  că  pe  vale  prea   şi  fugise  cu  ea  peste  deal  în  satul  vecin,  la  o
          rar s’atide glasul de pistoale   soră  a  Bogdăniţei,  de  unde  şi  unii  şi  alţii  se
           Grija cea mare însă pe care o purtau, eră  găteau  să-i  aducă  cu  alai  de  să  Ic  meargă
          ceea a nunţii Voieului..............  Flăcăii ţineau să  vestea__
          joace  mai  degrabă  la  nunta  vătavului  drag  de   Mare  le-a  fos  însă  mirarea  tuturor,  când  do
          până  atunci,  fetele  să  vadă  ce  mândră  din  hora   »0  videnie*  la  nunta  care  se  juca  în  sat,  so
          lor  avea  să  fie  noră  Bogdăniţei;  iar  cei  părinţi,   pomeniră  cu  toată  polatia  celor  care  până  atunci
          cari  tot  trăgeau  nădejdea  încuscrirei  cu  Radu   la dăduse atâta de vorbă.
          Potecă,  ori  cu  Zamfira  Răzăşului,  să-şi  ia  grija   După  mult  zbucium  şi  alergătură  cu  cheltu­
          şi  să  peţească,  ori  s’aştepte  peţitori  din  altă   ială  de  vorbe  şi  risipă  de  lacrimi,  logodna  fu­
          parte.                           sese  sorocită  pentru  ziua  aceea,  o  zi  caldă  şi
           Dar  din  preajma  celor  două  case  graiul  ves­  senină  şi  cu  un  soare  cum  rar  se  întâmplă  să
          titor  de  pistoale  nu  se  auzea...;  ba  dinpotrivă,   lumineze  pe  aşâ  vreme;  iar  leica  Sultana  care
          fusese  atâtea  nunţi  la  rând,  la  cari  Voicu  şi   avea  credinţele  ei,  acum  eră  bucuroasă,'cel.puţin
          Dochiţa Radului nici nu s’arătase______  de-atâta,  de  vremea  dăruită  de  sus,  in  care®  ea
           Că  ceva  trebuia  să  ti  fost  la  mijloc,  nu  se   vedeâ  un  semn  de  noroc  pentru  Dochiţa  ei,  care
          mai îndoia nimeni, dar satul eră nerăbdător să  trebuia să lege începutul căsniciei tocmai atunci.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11