Page 5 - 1909-05

102 LUCEAFĂRUL Nrul 5, 1909.
altă parte însă e de remarcat, că tocmai Dupăce cunoaştem acum elementele cari
această convieţuire îndelungată cu elemente compuneau aceste colonii vom înţelege şi
străine, poligloţia şi schimbarea portului rolul important, care a ajuns să-l aibă com­
strămoşesc au contribuit, în cursul timpului, paniile greceşti din ţara noastră, nu numai
la adormirea conştiinţei lor naţionale. Faptul pe terenul comercial, ci şi pe cel bisericesc
acesta, cum şi lipsa unei literaturi naţionale şi cultural românesc.
mai pronunţate, au îndemnat pe învăţatul fi­ Aducând deacasă un adânc simţ religios
lolog dl Gustav Weigand, care s’a ocupat şi o alipire nestrămutată faţă de ortodoxie,
mai deaproape cu Macedo-românii, să le pre­ ori în ce parte se aşezau aceste familii de
zică, pe lângă toate semnele sporadice de re­ neguţători, înainte de toate întemeiau c o m u ­
deşteptare, aceeaşi soarte, care au avut-o n i t a t e b i s e r i c e a s c ă , înălţându-şi aproape
lstro- şi Moravo-românii: perirea. în tot locul biserici frumoase şi bine înzes­
în alte condiţiuni de viaţă socială şi cul­ trate. E deajuns să pomenim numai biseri­
turală s’au înfăţişat însă Macedo-românii în cile aşa numite „greceşti" căci ai noştri
veacurile trecute. Erau vremuri, cu deose­ îi priviau de Greci din Viena, Pesta, Eger,
bire prin suta a XVll-a şi a XVIII-a, când Mişcolţ, Braşov, Sibiiu ş. a. din cari unele
o bună parte dintr’ânşii aveau o situaţie mate­ stau şi astăzi , toate împodobite cu orna­
rială frumoasă, aveau oraşe înfloritoare, unde mentaţie bogată şi provăzute cu fonduri în­
învârteau comerciu bogat. Aşa erau, în păr­ semnate din daniile coloniştilor macedoneni
ţile Albaniei, Şipisca, Muscopolea, Nicoliţa şi din prinoasele cocoanelor lor, tot atâtea
şi altele, tot atâtea centre de viaţă comercială modele de femei credincioase şi evlavioase.
şi culturală macedo-română. Încă deatunci au în chipul acesta coloniile macedo-române
ieşit din sânul lor o seamă de oameni învă­ au contribuit în mare măsură la întărirea şi
ţaţi, profesori, poeţi şi chiar bărbaţi de stat. vaza ortodoxismului în patria noastră.
Macedo-românii erau aşadar un e l e m e n t Intre familiile împrăştiate în Ungaria, la
d e c u l t u r ă , urmarea firească a oricărei loc de frunte s’a ridicat mai cu seamă co­
bunăstări materiale, şi e de însemnat, că ni- lonia din Pesta. Mai numeroasă şi mai bine
zuinţa spre cultivare şi simţul de jertfă pentru situată decât celelalte, colonia din Pesta
aşezămintele culturale îi distinge şi astăzi. într’o vreme a jucat în viaţa comercială a
Reţinem deocamdată această trăsătură aleasă Ungariei rolul, care-l poartă astăzi — fireşte
a caracterului lor, pentruca s’o scoatem în într’un stil mult mai necinstit — neamul ji­
relief mai târziu. dovesc. De altă parte, pe lângă priceperea
Epoca de bunăstare şi înflorire a Mace- afacerilor de comerciu, membri acestei co­
do-românilor însă nu durează mult. Pe la sfâr­ lonii nu erau lipsiţi nici de alte calităţi su­
şitul veacului al XVIlI-lea frumoasele lor oră­ fleteşti mai distinse şi mai roditoare pentru
şele comerciale sunt cutropite şi în mare cultura românească. Ajungând, în scurt timp,
parte devastate de Turci şi Albanezi, lucruri la bunăstare materială şi stând în legă­
cari în Balcani sunt şi astăzi la ordinea zilei. tură directă cu cultura apuseană, de altă
Văzându-şi primejduită existenţa şi averea, parte scuturându-se de rămăşiţele influenţei
locuitorii acestor oraşe îşi părăsesc atunci greceşti aduse de-acasă, coloniştii macedo­
rosturile de acasă şi se refugiază o parte în neni din Pesta, dela o vreme, revin la con­
Macedonia propriu zisă, iar alta în Polonia ştiinţa obârşiei lor naţionale şi în inimile
şi Austro-Ungaria. lor începe să încolţească dragostea şi mândria
Aceste familii de comercianţi refugiaţi, cari, faţă de limba lor strămoşească.
constrânse de furia Turcilor păgâni, îşi pă­ La procesul acesta de redeşteptare naţio­
răsesc vetrele strămoşeşti şi se aşează răz­ nală a contribuit, fireşte, în primul rând, cu­
leţe prin oraşele ţării noastre, alcătuiesc aşa r e n t u l l i t e r a r l a t i n i s t , pornit la sfârşitul
veacului al XVIII-lea de pleiada învăţaţilor
numitele „ c o l o n i i m a c e d o - r o m â n e “ s a u
„ c o m p a n i i g r e c e ş t i " . noştri lirnbişti şi istoriografi: Samuil Micu-
* Klein, Petru Maior, George Şincai şi alţii,