Page 14 - 1909-06

LUCEAFĂRUL Nrul 6, 1909.

Din ţerile scandinavice.
Muzeele in aer liber. Skansen. în timpul din urmă ei au înfiinţat o mulţime de
I. instituţii de cultură care sunt de model. Intre aceste
Un neam care a ajuns să vadă calea pe care trebue instituţiuni vom cită grădinile muzee.
să apuce pentru a-şi însuşi o cultură temeinică va *
aveâ un cult deosebit pentru trecutul său. Ştiind pentru Încă de pe la 1870 doctorul Artur Hazelius căută
ce părinţii lui au dus un anumit fel de trai, pentru să adune felurite obiecte cari se refereau la arta po­
ce au avut anumite predispoziţiuni, pentru ce civili­ porului. Văzând însă că arta popoarelor scandinavice
zaţia lor — pe ce treaptă s’ar fi aflat — şi-a avut se aseamănă, activitatea lui nu se mărgini numai la
particularităţile ei, el va căută să-şi cunoască trecutul Suedia ci strânse tot ce se refereâ la viaţa Danezilor
cât mai bine, pentru ca să nu facă, cumva, vFun pas şi Norvegienilor şi astfel puse bazele unui muzeu de
care să-i fie în nepotrivire cu firea. artă populară care să cuprindă tot ce a născocit ge­
Toate mărturiile din care să se desprindă icoana niul scandinav în curs de veacuri.
vieţii trăite de cătră înaintaşii lui vor fi strânse cu Astăzi această instituţie are un palat uriaş, clădit
sfinţenie şi orânduite ca să vorbească minţilor şi ini­ prin subscripţie publică, care închide lucruri de o
milor tinere despre cele ce au fost şi în chipul cărora valoare rară.
trebueşte să se aşeze şi cele ce vor să fie. Fiindcă erau unele lucruri de o mare însemnătate
Şi astfel va ridică palate din care să se inalţe glasul culturală dar cari nu-şi puteau aveâ locul într’o clădire
întăritor şi sfânt al vremurilor duse. el avu geniala idee de a înfiinţâ o grădină muzeu.
Greutăţile pe care le întimpină fură
i mari; totuşi el se adresă publicului
care contribui centimă cu centimă,
până ce se adunară sumele nece­
sare. Şi în chipul acesta fu orânduită
grădina Skansen, care face fala
Stockholmului şi care e unica pe pă­
mânt, în felul ei.
In partea de M.-N. a oraşului, între
dantelele pânzei de ape ale lacului
Mălar, se ridică un tapşan de pe care
brazii îşi înalţă vârfurile ascuţite
cătră'cerul adesea posomorit, iar pinii
cu frunziş întunecat îşi întind cren­
gile ca umbrele, pe când mestecenii
stau acăţaţi printre stânci cu trunchiul
ca spoit cu var.
De acolo, de pe acest tapşan, se
desfăşură vederii întreaga panoramă
Din Skansen: Casă ţărănească din „Mora“ Dalecarlie. a Veneţiei Norodului şi aci e ţinutul
grădinei muzeu despre care vorbim.
Dar nu numai atât. El va căută să priceapă orân­ Călătorul care intră în această grădină are impresia
duirile firii dela care a atârnat şi atârnă felul de vieţuire. că se găseşte într’un ţinut din basme, aşa de multe
Sălbaticul şi-a plecat fruntea şi s’a închinat înaintea şi felurite lucruri, minunate în felul lor, poate vedeâ
puterilor neştiute ale naturii; învăţatul, care, ştiind în „Skansen".
ceeace eră neştiut, stă încremenit înaintea măreţiei Această grădină muzeu este icoana în miniatură
acelor zărite de ochiul minţii lui. Şi acolo unde aripile a Suediei. Lemnele şi ierburile care cresc pe pământul
gândirii îi obosesc, zideşte altar credinţei lui curate. ţerii au fost sădite aci în modul cel mai natural;
A cunoaşte cineva natura este a se înţelege pe dobitoacele şi pasările sunt aşezate să-şi ducă viaţa
sine, a-şi iubi ţara şi neamul. aşa cum li-e firea.
Lucrul acesta a fost înţeles de neamurile mai în- De-o parte vezi renii rozând muguri de „lyung";
naintate in cultură şi ele au căutat să procure cât mai încolo ursul din ţinuturile îngheţate se bălăbăneşte
mai multe mijloace pentru ca tineretul să fie format în apa ce curge printre steiuri de granit, aruncând
aşa cum cere natura şi vremurile. din când în când cătră curioşi cari îl observă nişte
Suedezii stau, în această privinţă, foarte bine. Cul­ priviri cari nu seamănă câtuşi de puţin să fie ale
tura proprie, neinfluenţată, pe care şi-au însuşit-o şi unei fiare.
care le dă putinţă de a trăi o viaţă nouă, pe care Focile şi alte vieţuitoare ale „împărăţiei gerului"
n’o întâlnim pe continent, îi pune înaintea altor neamuri se aruncă încoace şi încolo prin văltorile închise cu
mai mari şi mai bogate. grătare de fier.