Page 10 - 1909-06

130 LUCEAFĂRUL Nrul 6, 1909.

Grabovski de Apadia, proprietar şi comer­ topindu-se, mai ales prin căsătorii, cu ele­
ciant în Pesta şi condeputat al deputaţiunei mentul german şi unguresc, în mijlocul că­
administrative a fondurilor naţionale de legea ruia au trăit. Din bogatele colonii macedo­
grecească". Şi ’ntradevăr Grabovski a şi me­ române astăzi abia se mai pot găsi câţiva
ritat atribuţiunea de „brav bărbat", pentrucă descendenţi răzleţi prin parochiile greco-sârbe
el a fost primul, care între anii 1820 1830 gata a se desfiinţa din oraşele Ungariei, cari
s’a pus în fruntea mişcării pentru introdu­ şi aceştia cu greu îşi mai recunosc originea
cerea limbii româneşti în slujba dumnezeiască străbunilor lor. Iar deodată cu dispariţia lor
dela biserica greco-română din Pesta. Iar au încetat, în mod firesc, şi legăturile lor cu
dacă mai amintim şi legăturile întinse de prie­ viaţa noastră naţională.
tenie, care le întreţinea Grabovski cu per­
soane din înalta societate, chiar cu aristo­ II.
craţia maghiară, cu episcopi ortodoxi, cu bo­ Din sânul uneia dintre aceste familii ma-
ieri din România, în special cu familia Go- cedo-române a odrăslit micul Anastasie, astăzi
leştilor, vom aprecia pe deplin vaza şi renu- „marele" Andrei Şaguna.
mele, de care se bucură acest bun Român, Şi dacă stă în vigoare principiul psihologic,
a cărui casă eră un adevărat lăcaş de reli­ susţinut şi de pedagogia modernă, că ori­
giozitate, cultură şi naţionalism. Vestea nu­ ginea, cercul familiar şi în special mama,
melui şi a meritelor sale ajungând până la cu virtuţile şi îndemnurile ei sufleteşti, pe
curtea din Viena, împăratul Francisc 1 I-a urmă şcoala şi mediul social, în care-şi pe­
numit „nobil de Apadia". Din prilejul acesta trece copilul primăvara vieţii, sunt tot atâţia
învăţătoriul Ştefan Popovici din Pesta îi scrie factori cari determină formarea caracterului
lui Grabovski de ziua onomastică o odă- şi individualităţii sale sufleteşti, atunci noi
acrostich, întitulată: P o f t e l e i n i m i i , cătră vom încercă să demonstrăm, că factorii aceştia
cel de bun ghen născutul Domn Athanasie interni şi externi s’au validitat, în plină mă­
Grabovski, Domnul de Apadia (1821). Poetul sură, la tânărul Anastasie Şaguna.
improvizat îl numeşte pe G. „patronul Ro­ Familia Şaguna, originară din Grabova
mânilor" şi, înşirându-i meritele, spune cum Macedoniei, emigrase în Ungaria deja pela
a dat îmbrăcăminte gratuită la 12 şcolari ro­ mijlocul veacului al XVIlI-lea. Părinţii lui
mâni din Zombor şi cum a îngrijit de bi­ Şaguna, Naum şi Anastasia, pela începutul
serica şi şcoala din Pesta. Iată dar ce per­ sutei trecute erau comercianţi în oraşul Miş-
sonalitate marcantă şi ce factor puternic eră colţ. Aici a văzut lumina zilei pruncul Ana-
unchiul lui Şaguna în vieaţa socială şi cul­ stasiu, la sfârşitul anului 1808, ca al treilea
turală a coloniei din Pesta. Şi dacă, pe lângă şi cel mai mic copil în casă. împrejurările
familia Grabovski, amintim şi alte nume ma- familiare şi sociale, în care şi-a petrecut
cedo-române, ca Mutovschi, Muciu, Economu, Anastasiu Şaguna cei dintâi ani ai vieţii nu
Şina, Dumba, Mocsonyi şi alţii, cari au jertfit ne sunt cunoscute mai deaproape până astăzi.
mult pentru aşezămintele noastre bisericeşti Biografii de pân’acum ai lui Şaguna nu in­
şi şcolare şi au făcut cu putinţă multor ti­ sistă nici unul asupra copilăriei lui. Singur
neri români să-şi urmeze studiile pe la uni­ dl profesor Lupaş, într’un frumos articol, pu­
versităţi, vom avea toate criteriile pentru a blicat de curând în „Convorbiri l i t e r a r e "
aprecia după vrednicie influenţa binefăcătoare asupra mamei lui Anastasia, expune pe baza
şi rolul important al coloniştilor macedo­ unor documente mai nouă, unele peripeţii
români în istoria dezvoltării noastre cultu­ pe cât de interesante, pe atât de mişcătoare,
rale. cu privire la copilăria lui Şaguna.
Durere numai, că aproape toate familiile Documentele acestea ne mărturisesc anume,
acestea distinse şi generoase, de numele că­ că tatăl lui Şaguna, comerciantul Naum, ajun­
rora se leagă o frumoasă pagină din analele gând în situaţie materială zdruncinată şi cu
culturii româneşti — cu timpul s’au pierdut, scopul de a se reabilita, în anul 1814 a trecut
parte stingându-se cu desăvârşire, parte con- la confesiunea roniano-catolică, încredinţând