Page 11 - 1909-06

Nrul 6, 1909. LUCEAFĂRUL 10i

totodată creşterea fiilor săi arhiepiscopului milia comerciantului Naum din Mişcolţ se
Fischer din Eger. în urma acestui pas ne­ vorbiâ limba românească; e fapt, însă, că tâ­
norocit, pe care Naum l-a făcut într’un mo­ nărul Şaguna, când şi-a pierdut pe tatăl său,
ment de criză sufletească şi materială, de­ încă nu ştia româneşte. Din casa părintească
sigur, fără ştirea şi aprobarea soţiei sale aducea aşadar numai o bună creştere reli­
Anastasia, tatăl copiilor a murit, iar sărmana gioasă, infiltrată de evlavioasa figură a mamei
văduvă, rămasă săracă şi fără izvoare de traiu, sale. Iar cunoaşterea limbii strămoşeşti şi a
s’a retras cu copilaşii în Pesta, la unchiul sentimentului, naţional i-a fost rezervat să
•ei, comerciantul Atanasie Grabovski, a cărui şi-o câştige în casa unchiului său după mamă,
personalitate am schiţat-o mai înainte. Nu Grabovski, unde, cum am văzut, ajunge ca
•după multă vreme însă arhiepiscopul Fischer, student de gimnaziu. Noul mediu social, con­
aflând că copiii lui Şaguna nu se cresc în venirile şi discuţiunile cărturarilor români,
legea oficială a tatălui lor, pune în mişcare cari am spus că se urmau aproape zilnic
toate forurile competente şi sileşte, prin ordin în familia Iui Grabovski, fireşte, că n’au putut
imperial, pe văduva Anastasia să-şi trimită să rămână fără efect asupra şcolariului Şa­
eopiii numai decât la şcoala din Mişcolţ, spre guna. Dimpotrivă atmosfera ce stăpâniâ în
a fi crescuţi în religiunea papistaşă. Cu toată casa unchiului său, convorbirile învăţaţilor,
influenţa rudeniilor sale, biata văduvă, cre­ cari preamăreau gloria apusă a neamului ro­
dincioasa Anastasia, care ţinea cu toată tăria mânesc, originea ilustră şi frumseţa limbii
la legea ortodoxă a părinţilor săi, a trebuit lui, cum şi dragostea vădită pentru litera­
să se plece poruncii împărăteşti. Ajutorată tura şi cultura românească a lui Grabovski,
de rudeniile sale şi obţinând condiţiunea, ca erâ natural să deştepte în inima tânărului
să nu fie despărţită de scumpii ei copilaşi, Şaguna dorinţa de a învăţa şi el limba ro­
Anastasia Şaguna se întoarce Ia Mişcolţ, mână, de a cunoaşte şi el trecutul acelui
încredinţându-şi copiii preoţilor şi profeso­ popor, despre care se vorbiâ în casă şi din
rilor romano-catolici de acolo. Şi acum iese sânul căruia s i m ţ i â c ă ş i e l f a c e p a r t e .
la iveală înţelepciunea şi eroismul acestei Sub astfel de îndemnuri sufleteşti învaţă Şa­
femei virtuoase! Copiii cercetau şcoala cato­ guna limba noastră; aici îşi câştigă primele
lică, dar mama lor acasă, în cercul îngust al elemente de cultură românească. Şi cu cât
familiei, a ştiut să reverse în sufletele fra­ înainta în studiul limbii celei nouă şi cu cât
gede ale fiilor ei atâta dragoste şi alipire auziâ şi cetiâ mai mult din istoria de glorii
faţă de legea strămoşească, încât a paralizat şi suferinţe a poporului românesc, cu atât
toată influenţa sforţărilor prozelitismului ca­ mai viu i se aprindea în inimă flacăra dra-
tolic. Iar rezultatul a fost că, ajungând la gostii de neam şi dorinţa de a călca şi dânsul
vârsta legală de 18 ani amândoi copiii Avreta pe urmele acelor învăţaţi, cari luptau pentru
şi Anastasiu — fata s’a stins în tinereţe — deşteptarea şi uşurarea sorţii amare a po­
s’au reîntors în sânul bisericii ortodoxe. Astfel porului lor.
tânărul Anastasiu, dupăce termină studiile Peste substratul sentimentului r e l i g i o s
gimnaziale în Pesta, tot la catolici, se înscrie se aşază deci sentimentul n a ţ i o n a l , ca o
la universitate. Imediat dă o declaraţie, în nouă pătură în sufletul lui Şaguna. Aceste
care spune că deşi a fost crescut în reli­ două sentimente, înfrăţite cu o neîntrecută
giunea romano-catolică „convingerea sa in­ agerime spirituală şi o rară sârguinţă la
timă îl îndeamnă să urmeze sfintele precepte muncă, alcătuiesc zestrea sufletească, cu care
ale bisericii greco-orientale“. a ieşit Şaguna din cercul familiar. Calităţile
Iar meritul, că Şaguna n’a fost înghiţit în acestea sunt totodată sorgintea visurilor sale
valurile catolicismului şi a fost redat bise­ din tinereţă, acestea determină drumul său
ricii şi neamului nostru este, fără îndoială, pentru viitor şi formează, pentru toată viaţa,
al mamei sale, al vrednicei Anastasia. trăsăturile caracteristice ale individualităţii
Am văzut că la vârsta de 14 ani Şaguna sale.
rămâne orfan de tată. Nu se ştie dacă în fa­ Numai preocupaţiile sale de natura aceasta