Page 9 - 1909-06

Nrul G, 1909. LUGEAF’ĂKI’T, 120

Coloniile macedo-române din Ungaria şi tinereţa
metropolitului Şaguna.
(Sfârşit.)
Pe la anul 1815 treizeci şi mai bine de merită să pomenim numele acestor femei
femei macedo-române din Pesta, povăţuite care într'un chip atât de înălţător au ştiut să
de dragostea pentru progresul cultural al con­ se pătrundă de trebuinţele culturale ale nea­
sângenilor lor, se constituiesc într’o societate mului lor!
sau reuniune, al cărei scop eră de a sprijini Toate acestea adeveresc afirmaţiunea noa­
opera românizmului. în urmărirea acestei ţinte stră de mai înainte, că colonia macedo-ro-
fiecare membră a societăţii ia asupra-şi în­ mână din Pesta, pe la începutul veacului trecut,
datorirea de a contribui, după putinţă, la spo­ eră deja un f a c t o r î n s e m n a t al vieţii
rirea „ f o n d u l u i şcolar 1 ', din care avea să noastre bisericeşti, sociale şi culturale. Intre
se susţină şcoala şi învăţătorii şi să se vo­ membri acestei colonii găsim o seamă, care
teze ajutoare studenţilor macedo-români, dis­ s’au ilustrat chiar ca sprijinitori darnici ai
tinşi la învăţătură. Aflând despre frumoasele mişcării literare româneşti, ce se înfiripase
intenţiuni ale societăţii femeilor „deputaţiunea pe atunci în capitala ţării. Supt raportul acesta
administrativă a fondului naţional şcolar de s’a distins cu deosebire familia G r a b o v s k i
ritul greco-neunit“ (aşa se numiâ comisiunea una dintre cele mai fruntaşe şi mai bogate.
pusă în fruntea acestui fond), îşi ţine de da- Este ştiut, că saloanele aristocratice ale
torinţă să aducă şi la cunoştinţa celorlalte marelui comerciant Atanasiu Grabovski, un­
comunităţi macedonene nobila şi generoasa chiul după mamă al lui Şaguna, erau locul
întreprindere a femeilor din Pesta, exprimân- de întâlnire al celor mai de seamă cărturari
du-şi pe cale publică mulţumirile pentru o români, cari trăiau pe vremea aceea în Bu­
jertfă atât de însemnată adusă şcoalei române dapesta. Aici, în casa lui Grabovski, se adunau
din Pesta. adeseori P e t r u M a i o r ş i S a m u i l K l e i n ,
Cuvinte de laudă la adresa societăţii fe­ cari erau revizori la „crăiască tipografie" din
meilor din Pesta aflăm şi într’o broşură ti­ Buda, apoi entuziaştii D. Bojinca, 1. N e a g o e ,
părită pe Ia anul 1819 în Buda, de un anu­ T . A r o n ş i I . T e o d o r o v i c i , în inimile
mit Petrovici, care poartă titlul: N e u j a h r e s cărora studiul limbii latineşti şi al istoriei
G e s c h e n k d e n H e r r n u n d F r a u e n neamului reînviase conştiinţa naţională şi
Biirger und B i i r g e r i n n e n w a l a c h i s c h e r cari se strângeau, ca să-şi urmeze discuţiile
N a z i o n z u P e s t — v o n P e t r o v i cs. Ofen, filologice şi istorice în jurul obârşiei glo­
gedruckt mit konigl. ungar. Universităts- rioase a limbii şi naţiunii româneşti.
schriften. Iar ca un rod al acestor conveniri ajunge
Broşura cuprinde, între altele, o odă lungă, să sulevăm, că multe cărţi, reviste şi calen­
în care, din prilejul anului nou, se preamă­ dare româneşti, cari apăreau pe atunci în Buda,
resc străduinţele Românilor din Pesta, cari se tipăreau la îndemnul şi cu cheltuiala acestor
mână ’n mână cu femeile lor nu cruţă nici neguţători cu aptitudini de mecenaţi. Aceasta
o jertfă pentru cultura limbii şi sădirea ştiinţei ne-o mărturisesc şi numeroasele dedicaţi uni
în şcoala lor. din fruntea tipăriturilor. Aşa, de pildă, la anul
Câtă vreme a funcţionat şi ce rezultate a 1828 Teodor Aron (1803 — 1859), originar de
ajuns societatea femeilor din Pesta nu se lângă Nocrich, tipăreşte un A p e n d i c e la
ştie cu siguranţă. Din broşura amintită se „Istoria pentru începutul Românilor în Dacia"
pot cunoaşte însă, după nume, toate mem­ a lui Petru Maior (1812), în care respinge cu
brele societăţii şi se ştie, că cea dintâi pre­ argumente istorice atacurile unor scriitori
şedintă a fost Elena Grabovski, mătuşă a împotriva originii latine a limbii româneşti.
lui Şaguna, după care au urmat Maria Roza Adnotările acestea autorul le dedică „me-
şi Maria Nicolici. Cu mândrie şi recunoştinţă cenatelui neuitat şi bravului bărbat Atanasiu