Page 18 - 1909-18

414 LUCEAFĂRUL Nrul 18, 1909.

Arta în România.

Titlul e cam larg, dar ni-1 impune cartea ţiei, atribuind artei naţionale o însemnătate
d-lui Tzigara-Samurcaş‘) despre care vrem pe care nu o poate avea. Aşa că cel ce caută
să vorbim. Ea cuprinde studii privitoare la să trezească însufleţirea pentru ea, s’a văzut
monumentele din România (Monăstirea Co- silit să înfrâneze, la un moment, sentimentele
zia, Monăstirile Comana şi Suceagovul, Mo­ prin cuvinte de critică: „De unde, până nu
năstirea Sinaia, Monăstirea Probota şi Tur­ de mult, nici vorbă nu eră de artă româ­
nul şi biserica Colţea), apoi articole despre nească, azi unii se opintesc să scrie pagini
pictorii şi sculptorii din România şi câteva elocinte, ca să ne convingă că toate monu-

Casa şi poarta lui Mogoş, în comuna (Jiauru-Uorj.
studii despre arta ţărănească. Toate ace­ mentele ridicate în hotarul ţării sunt produse
ste sunt scrise mai mult cu intenţia de a curate ale geniului românesc. De vremea
deşteptă interesul publicului faţă de arta necesară evoluţiei oricărei arte, de înrâuririle
naţională, care a fost cu desăvârşire ne­ străine ce ar fi putut-o influenţă, ei nu vor
glijată, tocmai în România liberă, unde se să ţie socoteală. După ei, arta naţională s’a
putea face mai mult pentru înflorirea ei. D-l născut deodată, desăvârşită şi de sine stătă­
Tzigara-Samurcaş desigur e mulţumit că toare. Şi printr’o serie de argumentări foarte
ostenelile d-sale din ultimii ani au început să puţin fundate se ajunge lesne Ia concluzia
aducă roade. Toată lumea s’a entusiasmat că nici nu există un popor mai artistic ca
repede şi s’a luat la întrecere în a descoperi şi al nostru. Zicătoarea „Românul e născut
iubi arta naţională. Pornirea aceasta sentimen­ poet", e interpretată azi în favoarea artei."
tală eră firesc să cadă şi în greşala exagera- Aceste cuvinte ale raţiunii e bine să se
cetească şi Ia noi de ceice se simt inclinaţi
‘) Arta în România, 1. Studii critice, Minerva, Bu­
cureşti, 1909. spre exagerări sentimentale, de câteori vine