Page 9 - 1926-14
P. 9
tJWkttStJts TJTFMAk
foarte rodnică şi diversa. El a conlribuit
la clădirea teatrului, a prezidat, Asocia E S O P
ţia literară întemeiată la 1844', a sprijinit
şi ajutat cu îndemn multă dragoste în Trei acte în versuri de Theodore de Banville
ceputurile literare ale scr'itorlor tineri
de pe acea vreme : Eliade, Gr. Alexan- (După ce ca sfetnic al regelui Cresus, a aşezat ţara pe
drescu, Cârlova etc. care aveau un deo temelii sănătoase, după ce cinstea lui a eşrt curată din
sebit cult pentru acest boer ce se în calomniile asvârlite în faţă-i tocmai de aceia cari erau
deletnicea şi cu literatura. plini de toate păcatele cu cari acuzau, Esop cere regelui
A murit în anul 1863 la 3 Martie. său voia să plece de la Curte, într’o atmosferă mai curată,
Pariegericul lui Eliade ţinut la înmor — făcând şi sacrificii! de a se despărţi — în folosul mo
mântarea poetului a fost cel mai frumos narhului său — de prietena lui de zile bune şi zile rele:
prinos de recunoştiinţă din partea ace Bhodopa).
lora care l-au cunoscut şi au avut feri
cirea să se folosească de inteligenta a-
cestui boer. Act IU. — Scena Vl-a (finală)
Prin opera sa poetică, destul de mo CRESUS, ESOP. RHODOPA
destă ca valoare literară, Iancu Yă căi es
eu,a fost precursorul unui curent care va ESOP (cu'insistenţă rugătoare.)
ajunge prin talentul lui Cârlova şi A-
lexandrescu la o închegare sigură si bine De cea din urmă oară încearcă-a mă ’nfelegc :
cunoscută. Mi s’a ’nchciat chemarea, te părăsesc, o, Rege,
In cunoscuta poezie „Primăvara Amo Intr-'un deşert sălbatec, de stânci adăpostit.
rului^, 1. Văcărescu ne-a dat primul pas Căci nu-i aşa ? Cu cinste, sunt slobod, însfârşit !
tel din Muntenia şi tot aici apare pen Voi merge bând din apa gheţoasePor cisterne,
tru pr.iina oară sentimentul trecutului Voi odihni pe patuiri de piatră, prin caverne,
glorios al neamului păstrat în ruine ; Şi voi găsi pe drumuri înguste, cum doresc,
sentiment desvoltat mai târziu de Gr. A- lin pisc golaş şi virgin de pasul omenesc,
lexandrescii, Eliade, Cârlova etc.... Dar Acolo unde aprig domneşte numai fiara
despre acest fapt destul de interesant Ce prada când şi-o prinde îşi încordează gliiara.
voi avea prilejul să vorbesc mai pe larg M’oi mângâia cu spinii, măcieşii şi răsurii
în altă parte. Ştiu cum sunt curtizhnii! — Vreau fiarele pădurii.
Sentimentul naţional a fost şi mai bine Sîmţit-am în cocoaşe şi unghia lor, şi ura
concretizat în vestita lui poezie „La pe M’au linguşit — şi astăzi mi-e strepezită gura !
cetea ţării* scrisă în 1818. Mai schimb un cânt molatec ce sângele-mi înmoac.
4
In afară de sentimentul naţional şi e- Pe urletul sălbatec din munţi, când vin şuvoae,...
rotic 1. Văcărescu abordează şi genul sa Adio....
tiric ; iar uneori şi preocuparea filosofi CRESUS (cu prietenie)
că cum este în „Ceasornicul îndreptat Nu, tu nu poţi să pleci. Căci vezi, furtuna
44
Ţinând seama de influenţele literare S’a dus! A mea putere şi glasul tău, sunt una.
străine cum şi de aceea a poeziei popo Asemeni unor tigrii sunt curtizanii ? Da,
rane, poetul Iancu Văcărescu, a realizat Aşa-i, dar am nevoe dc cuininţia ta.
la începutul poeziei româneşti, câteva Rămâi aci ! Ia faţa mulţimii fermecate
încercări demne oricărui poet de talent.
Voi ’napoia orgoliul vieţii insultate.
Da, vei putea păstrându-ţi iar treapta orbitoare,
GII. CARDAŞ
Să mi te-aşezi la poale, — când regi stau în picioare !
Te fac la fel cu cei mari! De-acuma, liber eşti.
A. — OPERA, EDIŢII: Iţi dau ce vrei, — dar numai să nu-mi ceri să trăeşti
1) Rasin, Britanicii, traducere, Buc. 1872, Cu lupii şi cu spinii deşertului. Te-ascult.
Ed. II Buc. 1861. Ce vreai să-ţi dau i
2) Poezii alese* Buc. 1830. RHODOPA
3) Regul, tragedie din limba germană,
Buc. 1834. O ! Rege, îmi pare dai prea mult!
4) Erniiona sau mireasa lumei ceilalte, Căci ce-ar vrea înţeleptul sunt eu, şi nu greşesc :
tragedie, traducere din nemţeşte de la El mă iubeşte pururi.
Ciegler. Buc. 1834. CRESUS (sombru) ’ .
5) Grădinarul orb sau aloiul înflorit, Şi tu ?
traducere din Kotzebue, Buc. 1836. RIIODOPA
6) Napoleon la Şoen Brun şi Santa Ele Eu ? II iubesc.
na, Buc. 1847. CRESUS ; ,
7) Colecţii de poezii, Buc. 1848 (Sunt şi Ab ! II iubeşti ?
de-a celorlalţi Văcăreşti). RHODOPA (privind pe Esop.)
8) Poezii edit. de Alexandru Odobescu, Da.
Buc. 1878. CRESUS (furios se plimbă cât-va timp)
9) Poeziile Văcăreştilor în „Bib. Rom. Bine. — Să tremure atunci!
„Socec“ Buc. 1908. R11ADOPA
Nu! Moartea nu ’nspăimăntă pe sclav, nici chin, nici munci
De mult înfruntă dânsul pe-această rea căţea.
Deci, dacă vreai, — ia-i viaţa, dar ia-o şi pe-a mea,
Şi ceasul morţii, dulce va fi pe-a groapei muche.
CRESUS
Aşa, primesc.
ESOP (regelui)
Mă lasă să-i spun eu, în genuehe.
(în genuehe, apoi sc ’ntoarce cu faţa spre Rhodopa)
Rhodopa, ce ţi-e n suflet, nici sufletul nu ştie.
J
Căci râvna care-ai pus-o să-mi aperi viaţa, mie
Şi care pentru sclavul lovit se deştepta,
Nu, nu era iubirea, ci însăşi mila ta !
Ast chip, pe care cerul urgia şi-o brăzdează,
lluzia-ţi divină ţi-1 idealizează!
Azi, de-am porni, în voe, sub cerul luminos,
Tu m’ai vedea odată aşa cum sunt, hidos,
Ursit să stau în umbră ca după o perdea ;
Dar ceeace mândria-ţi de sclavă nu vedea,
Tu liberă, vei crede... şi-l vei iubi nespus
Văzându-1 cât de mare-i şi cât ţi-e de supus,
Stăpânul plin de slavă ce mâinile-ţi întinde!
De’n adevăr, cu mintea tu ai putut cuprinde
C»ai fi putut vre-odată să-mi împlineşti dorinţa,
Supune-te Rhodopa, şi fă-rai acum voinţa.
(se ridică) /
